Acasă

Centrul pentru politici și analize în sănătate

Medicamentul, interesul preferat al politicienilor: „În Republica Moldova medicamentul înseamnă profit, nu sănătate. Chiar și berării sunt mai puține decât farmacii”

Medicamentul, interesul preferat al politicienilor: „În Republica Moldova medicamentul înseamnă profit, nu sănătate. Chiar și berării sunt mai puține decât farmacii”

12.06.2023 09:32
1663
0 Comentarii

Republica Moldova se conduce deja de 30 de ani de legi învechite care dictează politica medicamentului și asigurării farmaceutice. Rezultatul – acces la un număr limitat de medicamente, farmacii înghesuite în orașe, dar care lipsesc cu desăvârșire la sate. Sunt 30 de ani în care ne lovim de extreme – în orașe suntem încurajați să consumăm medicamente mult și irațional, iar la sate oamenii sunt nevoiți să meargă cu căruța zeci de kilometri până la cel mai apropiat punct medical.

Ani de-a rândul, guvernele ne-au promis că vor rezolva problema – că vom avea medicamente mai multe și mai ieftine și că vom avea farmacii la sate. Dar în ultimul deceniu cel puțin, interesele politicienilor și ale industriei au reușit să blocheze orice pas spre normalitate. Nici în acest an nu vom avea un pachet nou de legi a medicamentului și a activității farmaceutice, deși Guvernul și-a asumat acest lucru. Autoritățile sunt reținute în declarații, iar ultimii titani ai domeniului spun fără rețineri – medicamentul în Republica Moldova nu mai este demult despre sănătate. Este despre profit. Chiar și berării sunt mai puține decât farmacii. Vă prezentăm o retrospectivă a evoluției legislației în domeniu, prezentăm opinii ale experților și argumentele autorităților.

Legea cu privire la medicamente și Legea cu privire la activitatea farmaceutică sunt cele mai importante acte normative care reglementează orice aspect cu privire la medicamente în Republica Moldova, începând de la importul, calitatea, prețul și accesibilitatea lor în farmacii. Acestea au fost gândite însă pentru realitățile de acum 3 decenii – Legea cu privire la activitatea farmaceutică a fost elaborată în anul 1993 și a suferit zeci de modificări în 17 ani diferiți, iar Legea cu privire la medicamente – în anul 1998 și a fost amendată la diverse articole în 12 ani diferiți.

Autoritățile și-au asumat public că vor dezvolta două legi noi, de la zero care să fie gândite într-un întreg, să corespundă provocărilor actuale din domeniu și să evite dublările sau chiar discordanțele dintre cele două acte normative. Elaborarea proiectelor de legi de la zero a fost prevăzută în Programul de acțiuni al Guvernului Gavrilița, dar acțiunile au rămas nerealizate. În acest an, Ministerul Sănătății nu-și mai propune să vină cu un nou pachet de legi, ci să realizeze doar jumătate din ce a fost promis. 

Piața medicamentelor, între business, interese, sărăcie și reglementări slabe

În Republica Moldova nu există acum estimări oficiale privind valoarea totală a pieței farmaceutice. Astfel de date ar trebui să fie făcute publice de către Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, instituție guvernamentală responsabilă de reglementarea pieței medicamentului. 

Conform unui raport al Curții de Conturi privind conformitatea introducerii pe piață a medicamentelor, în 2021, pe piața internă au fost autorizate 2.523 de poziții de medicamente, cu o valoare totală de 3,8 miliarde de lei. Tot pe piață au fost introduse și medicamente neînregistrate – 1.260 la număr care au depășit suma de jumătate de miliard de lei și au constituit 0,7 miliarde de lei. În același timp, datele care sunt publice arată că valoarea medicamentelor compensate a depășit volumul de 1 miliard de lei 2023.

În 2021, cheltuielile medii lunare ale unei persoane pentru sănătate au constituit 186 de lei. Dintre aceștia, 100 de lei au mers pentru procurarea de medicamente. Totodată, studiile arată că Republica Moldova este țara cu ponderea cea mai mare de gospodării care au suportat cheltuieli catastrofale pentru sănătate – 17 %. Cheltuielile catastrofale sunt acele plăți din buzunar care depășesc 40% din capacitatea gospodăriei de a plăti pentru îngrijirea sănătății. Majoritatea cheltuielilor reprezintă cheltuieli pentru procurarea pentru medicamente, la etapa de ambulatoriu. 

În Moldova există 1491 de întreprinderi farmaceutice, ce includ farmacii comunitare, secțiile ale spitalelor, CMF sau CS, depozite farmaceutice etc și aproape jumătate dintre acestea (669) sunt concentrate în municipii.

Conform unui raport al Curții de Conturi privind conformitatea punerii pe piață și gestionării medicamentelor și dispozitivelor medicale, în Municipiul Chișinău ar fi trebuit să existe 184 de farmacii, conform normativelor în vigoare. În realitate sunt 449.

Legea spune clar la ce număr de populație poate fi deschisă o farmacie și la ce distanță se permite deschiderea unei noi unități față de cea existentă. Și totuși norma legală nu este respectată. Licențele pentru deschiderea farmaciilor sunt eliberate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. 

Auditorii Curții de Conturi au mai constatat că, în baza normativelor existente, pentru 935.628 de persoane din 7 orașe, numărul instituțiilor farmaceutice licențiate de AMDM a depășit cu 40% normativul de înființare a unei farmacii la 3 000-4 000 de persoane. În timp ce orașele, acolo unde puterea de cumpărare este mai mare, sunt suprasaturate cu farmacii, în localitățile rurale nu există nici măcar o farmacie. De exemplu, pentru populația de 18.149 de locuitori din 11 sate din raionul Ungheni, care numără până la 2.000 de persoane, nu a fost înființată nicio instituție farmaceutică. De asemenea, 21.180 de locuitori din 9 sate ale raionului Sângerei și 31.709 din 15 sate ale raionului Căușeni nu dispun de farmacii în localitățile lor. Astfel, în acest context legislația devine ineficientă, în timp ce piața se dezvoltă neuniform și haotic.

În timp ce pentru importatorii de medicamente, acesta constituie sursă de profit, pentru majoritatea moldovenilor, în special pentru cele mai sărace quintile, accesul medicamentelor este limitat, din cauza lipsei farmaciilor în zonele rurale, iar procurarea lor constituie cheltuieli pe care nu și le pot permite. 

Legile medicamentului și activității farmaceutice, ținta intereselor politicienilor

De-a lungul anilor, politicienii din diverse structuri ale puterii au încercat să introducă modificări la cele două legi, care să avantajeze grupuri restrânse de persoane sau oameni de afaceri. În perioada 2008-2010 au fost încercări de a transforma spațiile ocupate de farmaciile centrelor medicilor de familie din toată țara în farmacii comunitare sau sociale, prin transferul acestora în gestiunea fostului depozit de stat Sanfarm Prim. Pe atunci, inițiativa era văzută cu ochi buni, dar a rămas fără rezultat în cele din urmă. 

În 2011 au intrat în vigoare cele mai multe modificări la Legea privind activitatea farmaceutică. Era anul în care se introduceau termeni noi, noi modalități de calculare a prețurilor la medicamente și se încerca aproprierea legislației din Republica Moldova la standardele europene. 

Astfel, apare pentru prima dată Catalogul național de prețuri, termenul de „preț de producător”, se stabilește mărimea adaosurilor comerciale pentru depozite și farmacii, apar termenii de „medicament original” și „medicament generic”, se introduc norme clare privind deschiderea noilor farmacii etc. În 2017, Legea medicamentului este completată cu prevederi ce reglementează obținerea autorizației de fabricare a medicamentelor și retragerea autorizației. 

2017 este și anul în care Ministerul Sănătății intenționa să opereze modificări la Legea privind activitatea farmaceutică prin eliminarea restricțiilor de distanță și a criteriului demografic pentru deschiderea de noi farmacii. Interesele industriei au ajuns atunci destul de departe, proiectul de lege fiind votat în prima lectură chiar. În a doua lectură, deputații au lăsat totuși în vigoare atât criteriul demografic, cât și distanța dintre farmacii ca și criterii obligatorii pentru deschiderea noilor unități farmaceutice.

Și 2020 este anul în care interesele politicienilor domină interesul public. Deputații unui partid de opoziție încearcă modifice Legea privind activitatea farmaceutică și să introducă conceptul de farmacii mobile, argumentând că astfel se asigură accesul la medicamente în zonele rurale defavorizate unde farmacii nu există. Totodată, se intenționa livrarea la domiciliu a medicamentelor pentru persoanele imobilizate. Reacția comunității academice și a farmaciștilor a fost una negativă, însă proiectul a fost promovat în grabă și fără dezbateri în Parlament, cu majoritatea voturilor partidelor de stânga. Peste două luni, Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională, pentru că lipsea avizul Guvernului privind impactul bugetar. 

La distanță de nici o lună, o altă deputată înregistrează un proiect de lege de modificare a Legii privind activitatea farmaceutică și introducerea livrării la domiciliu a medicamentelor. Deputata este Ruxanda Glavan, cea care a fost ministră a Sănătății în anul 2017, când se încerca eliminarea restricțiilor pentru amplasarea noilor farmacii. Proiectul nu a fost susținut

Reformele eșuate ale autorităților

Anul 2022 trebuia să fie unul de cotitură pentru domeniul medicamentului, inclusiv tot ce ține de reglementarea pieței, asigurarea predictibilității ei și asigurarea oamenilor cu medicamente de calitate. Modificarea Legilor medicamentului și a activității farmaceutice s-au regăsit în Planul de Acțiuni al Guvernului nr. 235/2021. Ambele proiecte de legi trebuiau să fie aprobate în decembrie 2022. Niciuna dintre cele două activități nu au fost realizate. Mai mult, în 2023 Guvernul a renunțat la activitatea ce se referea la modificarea Legii privind activitatea farmaceutică. În luna martie, Ministerul Sănătății a început consultările pentru elaborarea proiectului de Lege al medicamentului. 

Tot în 2022, Ministerul Sănătății intenționa să soluționeze criza farmaciilor în sectorul rural, prin instituirea unei rețele de stat de asistență farmaceutică (ordinul 1213 din 24.12.2021. Activitatea 23.2). În iulie 2022 ar trebuit să fie gata un studiu de fezabilitate care să constituie baza acestei rețele de stat. Și această activitate a rămas însă nerealizată. 

Dragoș Guțu, directorul general al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale susține că la aprobarea unui nou proiect al Legii privind activitatea farmaceutică s-a renunțat temporar din cauza volumului prea mare de muncă, dar și a opiniilor contradictorii privind noile reglementări. 

„Legea privind activitatea farmaceutică nu este supusă directivelor europene, este o lege suverană, ca să spun așa, care ține de treburile interne ale unei țări. Și aici avem păreri total diametral opuse despre cum ar trebui această lege formulată. Autoritățile trebuie să asculte toate părerile și să ia cea mai bună decizie, reieșind din situația care este creată deja la moment. Respectiv, o astfel de lege trebuie discutată într-un grup foarte larg, ceea ce presupune o muncă pregătitoare extraordinar de mare. Din acest motiv noi nu vedem posibilitatea să reușim să definitivăm legea și să o propunem spre autorizare. Însăși procedura de aprobare a unei legi durează”. Relația dintre farmacie și depozit, rețelele de farmacii, aspectele de proprietate ar fi cele mai delicate subiecte din lege, spune Dragoș Guțu. 

Astfel, deocamdată se lucrează la Legea cu privire la medicamente, deși aceasta reglementează doar jumătate din întregul concept.

Noi am prioritizat Legea Medicamentului, pentru că vizează directivele europene și am evaluat că ea poate fi aprobată mai rapid. Tot ce încercăm acum să facem este să îmbunătățim prezența pe piață a medicamentelor în Republica Moldova. Asta implicit va mări accesul către medicamente la prețuri corecte”

Dragoș Guțu susține că statul are în vedere lipsa de farmacii în localitățile rurale. Și chiar dacă nu este gata să vină cu o lege nouă, are un plan. De stimulare, inclusiv financiară, a deschiderii farmaciilor la sate

„Avem încă de muncit la acest plan, el încă nu este viabil financiar. Dar ne propunem ca din luna august să înceapă implementarea lui. Conceptul este simplu – să susținem inclusiv financiar deschiderea farmaciilor la sate”. 

Republica Moldova are nevoie de un Cod al Farmaciei

Vladimir Safta, profesor universitar la Catedra de farmacie socială „Vasile Procopișin” din cadrul USMF „Nicolae Testemițanu”, care este și unul dintre cei mai longevivi specialiști din domeniu în Republica Moldova, spune că sistemul are nevoie de un Cod Farmaceutic, care să includă întreg conceptul de medicament și activitate farmaceutică

Republica Moldova are nevoie de o lege complexă, așa cum au frații noștri de pe peste Prut, unde să se regăsească tot ce ține de medicamente, dar și de activitatea farmaceutică. Cu alte cuvinte, este nevoie de un Cod al Farmaciei. Această idee a existat încă de la început, dar nu a fost acceptată din mai multe cauze. În general, pentru cei care nu sunt specializați în domeniu, este foarte greu să înțeleagă importanța unui Cod farmaceutic, unui document care să cuprindă toate reglementările. Dacă e să ne referim la prevederile care reglementează circulația stupefiantelor și a psihotropelor, atunci acestea pot face obiectul unei legi separate, deoarece ele sunt specifice în întreaga lume”, precizează Safta.

De ce avem nevoie de legi noi 

În primul rând pentru că ambele legi sunt foarte vechi, dar și pentru că dacă este slab reglementată, piața este direcționată într-o zonă aproape exclusivă de profit.

„Problema e că la noi farmacia a devenit mai aproape de comerț, decât de sănătate. Și pacientul este cel care suferă. Republica Moldova este pe locul doi în Europa după numărul de locuitori cărora le revine o farmacie. Noi avem la fiecare pas berării și farmacii. Berăriile sunt poate chiar pe locul doi. Deși avem normative în vigoare care reglementează criteriile de extindere de la o farmacie la alta, ele nu se respectă. Cei care au multe farmacii acționează cu ușurință instituțiile statului în judecată și așa obțin licențele necesare pentru activitate”.
„La noi, patronul farmaciei poate fi oricine, în timp ce în alte țări doar farmacistul, un grup de farmaciști sau o autoritate publică locală poate fi patron. Salariile farmaciștilor depind de volumul vânzărilor – cu cât mai mult vinzi, cu atât salariul e mai mare. Farmacistul e cumva vinovat în situația aceasta, căci el a jurat că va lupta pentru sănătatea omului, nu pentru vânzări mai mari, dar acum asta este situația. Desigur, aceste aspecte nu pot fi soluționate peste noapte, dar problema trebuie rezolvată”, a mai punctat Vladimir Safta.

Care ar fi soluțiile

Vladimir Safta consideră că statul trebuie să opereze modificări, având la baza doar interesul pacientului.

„O nouă lege sau un Cod al Farmaciei ar trebui să prevadă termene rezonabile pentru lichidarea farmaciilor care au fost deschise prin neglijarea criteriilor demografice și de distanță de la o farmacie la alta. De asemenea, să se limiteze numărul de filiale. Trebuie regândite modalitățile de formare a prețurilor pentru medicamente, cine poate deține farmacii în proprietate, câte sucursale se permite să aibă o farmacie. Totodată, farmacistul de la prima masă ar trebui să nu poată fi înlocuit de nimeni. Personal, consider că AMDM ar trebui să revină în subordinea Ministerului Sănătății, căci responsabilitatea lui este elaborarea politicilor pentru Sănătate. Totodată, acum nu se mai prepară medicamente. Cu excepția Farmaciei Universitare nu mai prepară nimeni medicamente, căci nu este convenabil din punct de vedere economic. Desigur, medalia e cu două părți. Oamenii poate că s-au obișnuit să aibă farmacii la fiecare colț, să-și facă farmacii acasă. Dar unde există multe farmacii, există și consum necontrolat de medicamente”.

Printr-o solicitare oficială am cerut Ministerului Sănătății să explice de ce pachetul de legi privind medicamentele și activitatea farmaceutică nu se mai regăsesc împreună în Planul de acțiuni pentru 2023. Autoritatea însă nu a oferit niciun răspuns până la data publicării acestui articol. 

Sursa: SanatateInfo.md

 


Comentarii
Comentează