Noile tendințe din politica UE în domeniul sănătății și al protecției consumatorilor se referă la drepturile pacienților, la digitalizarea serviciilor, calitatea serviciilor medicale, evaluarea tehnologiilor medicale și acestea devin tot mai importante, astfel că ar putea deveni un domeniu reglementat direct de către UE până la sfârșitul acestui deceniu. Este o observație a profesorului lituanian Juozas Galdikas, fost expert în domeniul sănătății din cadrul Delegației UE în Republica Moldova.

Într-o analiză publicată de Centrul PAS, Galdikas explică ce putem învăța din experiența Lituaniei în perioada de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE), în materie de sănătate.

Analiza începe cu descrierea contextului politic și istoric a extinderilor Uniunii Europene. Autorul precizează că în ultimii 15 ani, admiterea țărilor în UE a fost una lentă. Acesta crede că „este imperativ să se înceapă formarea specialiștilor care nu numai că vor conduce negocierile cu UE, dar vor ocupa și poziții de conducere în administrația publică în deceniile următoare”. Galdikas crede că o opțiune, pentru a finaliza cu succes și rapid programul Acquis, ar putea fi invitarea asistenței de experți din alte state membre ale UE. „Pentru Moldova opțiunea evidentă este reprezentată de specialiștii din România. Iar acești 2-3 ani ar trebui să fie folosiți pentru o pregătire consecventă și substanțială în toate sectoarele și la toate temele”.

Dacă Moldova reușește să-și rezolve toate temele pentru acasă de la Comisia Europeană (CE), pentru a primi o invitație la negocierile de aderare la UE, și dacă țara se arată capabilă să rezolve problemele pe cont propriu și nu se uită în jur (ce, unde, când, așa cum a fost în Moldova în ultimele decenii), decizia CE și a PE de a începe negocierile de aderare va fi una pozitivă. Drept exemplu se poate prezenta decizia guvernului lituanian din timpul crizei economice mondiale din 2008-2010: Lituania și-a asumat toată răspunderea pentru restricțiile financiare față de cetățeni și economie, dar nu a acoperit toate cheltuielile cu împrumuturi scumpe de la bănci străine. Țara și economia au rezistat în fața crizei, și-au revenit rapid după aceea, iar cinci ani mai târziu a fost introdus euro. Acest efort a fost apreciat pozitiv în UE”, scrie profesorul lituanian.

Următorul capitol se numește „Unități structurale și instituții de importanță strategică”, în care expertul lituanian subliniază că „nu se poate atribui întreaga informație unui singur funcționar public implicat în procesul de integrare europeană - trebuie să existe întotdeauna un FPIE de rezervă, care să poată substitui absența primului pentru a asigura continuitatea procesului de negocieri cu CE”.

„Experiența lituaniană în acest sens relevă faptul că toți politicienii și guvernele, care de altfel au muncit cu râvnă și abnegație pentru ca Lituania să devină stat membru al UE, au eșuat la următoarele alegeri. De aceea actuala conducere a Moldovei trebuie să-și găsească, cât mai curând posibil, parteneri politici cu viziuni similare care să continue procesul de integrare europeană (PIE) a Moldovei în cazul în care prima ar pierde puterea. Ideală ar fi semnarea unui memorandum cu principalele partide din Republica Moldova privind obiectivul strategic nr. 1 de aderare a țării la UE până în 2030”, sugerează acesta.

În continuare, autorul afirmă că a doua verigă importantă pentru un proces de negociere de succes cu CE este garantarea fluxului de informații de la CE către Moldova și viceversa.

Teme pentru Ministerul Sănătății și CNAM

În următorul capitol Juozas Galdikas scoate în evidență o listă de subiecte (teme) pentru Ministerul Sănătății și CNAM prevăzute de programul Aquis-ului comunitar. Acesta crede că lista de teme pentru cele două instituții ar trebui să fie pregătită pe baza programului Acquis, dar, cu siguranță, trebuie luate în considerare și alte aspecte și programe, deoarece direcțiile politice se pot schimba dramatic în funcție de mai multe circumstanțe. Autorul explică:

„Noile tendințe din politica UE în domeniul sănătății și al protecției consumatorilor se referă la drepturile pacienților, la digitalizarea serviciilor, calitatea serviciilor medicale, evaluarea tehnologiilor medicale și acestea devin tot mai importante, astfel că ar putea deveni un domeniu reglementat direct de către UE până la sfârșitul acestui deceniu. Programul EU4HEALTH, adoptat de PE pentru perioada 2021-2027, reflectă fidel pozițiile PE și UE cu referire la viitorul sistemului de sănătate din UE și vectorii pe care să ce concentreze eforturile. Discuțiile din comunități și dezbaterile din PE indică, de asemenea, subiectele și sectoarele pentru care cadrul legislativ (CL) al UE urmează a fi revizuit în viitorul apropiat. De exemplu, se duc dezbateri vehemente despre necesitatea de a revizui CL pentru sectorul produselor farmaceutice, s-a ajuns deja la un consens pentru a începe revizuirea integrală a CL pentru sectorul “Sânge, organe, celule și țesuturi”. Prin urmare, subiectele ce țin de sectorul farmaceutic și de „Sânge, organe, celule și țesuturi” se vor lăsa spre finele planului de negocieri cu CE, pentru a nu reveni repetat la acestea. Astfel, dacă până la aderarea Moldovei la UE legislația se va modifica, iar programul Acquis va fi actualizat, legislația Moldovei va trebui să fie respectiv modificată. Reieșind din analiza programelor și a tendințelor urmărite în politica de sănătate a UE, se impun pregătiri temeinice pentru negocierile cu CE, planurile pentru care se vor elabora în consecință cu politica de sănătate a UE”.

La momentul actual subiectele Acquis pentru MS și CNAM se pot compartimenta precum urmează, conform selecției profesorului lituanian:

1. Drepturile pacienților.

2. Produsele medicale, cosmetice, dispozitivele medicale.

3. E-sănătatea.

4. Siguranța pacienților.

5. Activitățile desfășurate de UE pentru combaterea consumului de tutun.

6. Activitățile UE pentru prevenirea consumului de alcool.

7. Monitorizarea cancerului.

8. Prevenirea vătămărilor și creșterea siguranței în cazul contactelor cu câmpuri electromagnetice.

9. Activitățile UE pentru prevenirea abuzului de droguri.

10. Activitățile UE de prevenire a inegalităților în accesul la servicii medicale.

11. Sănătatea mintală.

12. Activitățile UE cu referire la utilizarea sângelui, organelor, celulelor și a țesuturilor prelevate.

13. Bolile transmisibile și procesul de raportare a acestora.

14. Protecția consumatorilor.

15. Bolile rare. 

Noi abordări pentru managementul serviciilor de sănătate în Moldova

Expertul lituanian reflectă în continuare asupra unei noi abordări și a noi organisme pentru managementul serviciilor de sănătate în Moldova, precizând că pentru implementarea CL al UE în Republica Moldova, va fi necesar să se înființeze mai multe instituții și organizații, noi departamente și noi subdiviziuni.

De exemplu, acesta se referă la Agenția pentru Protecția Consumatorilor - în calitate de instanță la etapa pre-procesuală. „Adesea, din cauza particularităților legate de medicină, aceasta este gestionată de o organizație separată pentru protecția drepturilor pacienților. Un departament sau o secție, și adesea o organizație separată, se ocupă de auditarea serviciilor medicale (SM) la toți prestatorii de servicii medicale (PSM) din țară. În Lituania, o astfel de organizație de stat a existat din 1997 până în 2012. Prin urmare, și în Moldova, înainte de începerea negocierilor cu CE, va trebui să se decidă ce structuri organizaționale noi sau ce îmbunătățiri ale celor existente urmează a fi operate pentru punerea în aplicare a noului CL. În consecință, acest lucru este valabil și pentru planificarea tuturor resurselor întru executarea noilor funcții de stat. Nu este un secret faptul că pandemia Covid-19 a fost o mare provocare pentru sistemul de sănătate (SS) din Moldova, iar acest lucru nu va fi trecut cu vederea în timpul negocierilor cu CE. Vor fi cerute dovezi de îmbunătățiri clare în acest domeniu, precum și proiecte de pregătire completă a țării pentru viitoare pandemii. Agenția HERA a fost înființată în UE în 2021 și aceasta va interveni categoric în evaluarea situației generale privind sănătatea publică din Moldova, precum și în planurile de viitor ale acestui sistem. Nu vor exista indulgențe în acest proces, deoarece în cazul unei noi pandemii costurile deficiențelor admise vor fi suportate acum de CE”, explică Juozas Galdikas.

Autorul adaugă în acest sens că resursele, dar și baza materială a tuturor instituțiilor de gestionare a SS vor fi revizuite fundamental, iar după luarea deciziilor strategice se va stabili cine, cu ce și cum va gestiona Sistemul de Sănătate din Moldova. „Ar trebui să se înceapă cu trasarea planurilor strategice pentru următorii 3 ani. După acest termen va deveni mai bine conturat necesarul de resurse, iar experiența altor state din ECE va sugera posibilele erori de calcul sau greșeli admise. Organizația, departamentul sau subdiviziunea se pot institui prin act normativ în curs de 2-3 zile: nume, adresă, director, dar pot dura ani pentru ca acestea să-și exercite exact funcțiile (conform stilului sovietic de lucru), pot, însă, fi suficiente și 2-3 săptămâni, dacă se adoptă un mod eficient de gestionare a activităților”, punctează Galdikas.

„Postulatul cum că un specialist cu competențe relevante la locul său de muncă este principala condiție pentru funcționarea eficientă a oricărei organizații va deveni mai relevant ca niciodată în Moldova, mai ales în condițiile emigrației masive. Va trebui să prețuim fiecare funcționar public care are experiență și este gata să lucreze în beneficiul țării”, conchide Galdikas.

În partea a doua a analizei, expertul lituanian explică principiile de planificare a managerilor și specialiștilor pentru fiecare subiect al programului Acquis, precum și pentru negocierile din cadrul programului.

„Pentru a lua decizii politice și tehnice în cadrul MS un adjunct al secretarului general al MS va fi desemnat responsabil de aceste procese, această nouă funcție devenind singura sa ocupație în cadrul ministerului. Unitatea (departamentul sau adjunctul secretarului general al MS pentru integrarea europeană din cadrul MS și al CNAM) ar trebui să se ocupe exclusiv de chestiunile legate de IE (integrare europeană). Dacă cineva are îndoieli cu privire la oportunitatea și numărul acestor structuri, vă pot asigura, din experiența lituaniană, că acestea vor avea de muncit fără pauze de weekend, fiind și una dintre principalele verigi în fluxul de informații, iar informația în timp util este cea mai importantă premisă în lumea modernă”, afirmă expertul.

Astfel, potrivit lui, primul element de pregătire este ca persoana selectată să fie specialist în domeniul respectiv, să fie gata să lucreze 24 de ore în zi, să fie mereu disponibil pentru deplasări în interes de serviciu, să aibă intenția de a lucra în serviciul public moldovenesc și în următorii 10 ani, precum și să cunoască limba engleză la nivel C1, să aibă capacitatea de a adopta calm și instant inovațiile și de a se perfecționa în permanență.

Al doilea element de pregătire descris de autorul analizei se referă la „consecvența în timpul procesului de negociere cu CE, care poate dura 3-5-7-9 ani”. „Este preferabil ca din partea Republicii Moldova pe toată perioada negocierilor cu CE să fie implicați aceiași funcționari publici implicați în procesul de integrare europeană”.

Problemele care vor apărea în cadrul negocierilor

În finalul analizei Juozas Galdikas se referă la problemele de anvergură care vizează sistemul de sănătate și AOAM în cadrul negocierilor pentru Acquis. Acesta afirmă că formarea specialiștilor în universitatea și colegiile din țară este un subiect care „are un impact ponderal asupra procesului de negociere cu CE, asupra capacității SS din Moldova de a implementa în practică noul CL, asupra universității și colegiilor, precum și asupra societății medicale moldovenești în ansamblu”.

„În Lituania au fost aprobate 96 de competențe pentru specialiștii și personalul medical care lucrează în SS al țării. Câte din aceste competențe și modul cum au fost ele aprobate până acum de către legislația din Moldova? Unele specialități aprobate în Moldova în prezent nu sunt conforme cu legislația UE (de exemplu, paramedic, endoscopist etc.). Prin urmare, se conturează o muncă enormă pentru profesorii din universitate și colegii care vor avea acum sarcina de a revizui în profunzime toate programele de studii pentru pregătirea medicală și pentru a pregăti noi programe curriculare. Această activitate se putea efectua în Moldova încă în perioada 2019-2021, când s-a oferit pentru acest scop un împrumut de la Banca Mondială, dar, conform informațiilor mele, nu s-a întâmplat nimic de acest gen. Ținând cont de faptul că perioada de formare este de cel puțin 5-9 ani pentru medici și de 3-5 ani pentru asistenți medicali, se poate anticipa aproximativ perioada de tranziție pe care va trebui să o ceară Moldova CE pentru implementarea în practică a CL al UE. Se presupune că ziua "X" va veni cam peste 9-15 ani. Va fi oare de acord CE cu acest lucru?”, exemplifică și se întreabă profesorul lituanian.

Acesta continuă să ofere exemple, comparând cu situația din Lituania:

„În plus, tinerii care muncesc la moment în SS și aspiranții pentru studii mediciniste în următorii aproximativ 3-5 ani vor trebui să urmeze diferite genuri de cursuri înainte de ziua "X", astfel încât competența lor să corespundă cerințelor UE. Firește, aceste cursuri vor trebui să fie pregătite și predate de lectori moldoveni sau de experți străini, iar acest lucru va necesita atât bani, cât și timp. Vor exista o mulțime de nemulțumiți de noile schimbări în universitate, colegii și în SM din țară. Prin urmare, trebuie să existe o atitudine generală pozitivă în societate față de integrarea europeană. Desigur, este posibil să se aleagă o opțiune alternativă - să se ia de la o altă țară (stat membru UE) ca bază toate programele de formare medicală și CL respectiv. În cazul în care profesorii moldoveni din universitate și colegii sunt capabili să pregătească materialele pentru cursuri și seminare în conformitate cu noile programe într-o perioadă scurtă de timp, iar Guvernul oferă resurse financiare și materiale (echipamente și reactivi pentru lucrări de laborator etc.) pentru întregul proces, este posibil ca acest proces să se reducă la 1-2 ani.

Ar fi de menționat aici ca la negocierile cu CE noi am reușit să obținem o perioadă de tranziție de 8 ani pentru asistentele medicale lituaniene. A fost de fapt una dintre cele mai lungi perioade de tranziție din totalul de sectoare vizate de programul Acquis. Pot să vă informez că deja la 1997 am reușit să depășim problema competenței și practicii asistenților medicali din Lituania, când am introdus pe deplin medicina asigurată în țară”.

Galdikas sfătuiește Moldova să înceapă cu elementele de bază și să construiască treptat întregul Sistem informațional pentru SS al țării „fără grabă și cu perseverență”, evidențiind trei direcții:

1. Înregistrarea în cadrul legal a tuturor persoanelor acoperite de AOAM.

2. Înregistrarea tuturor SMSF și SPMN care au dreptul de a munci după competență în țară.

3. Înregistrarea tuturor PSM și a farmaciilor din țară și a serviciilor prestate de către aceștia.

„Moldova și Lituania au în prezent același număr de locuitori, aproximativ 2,7 milioane. Și aproximativ același număr de spitale. Cu toate acestea, gama și calitatea serviciilor pe care le oferă aceste servicii se diferă foarte mult. În țările noastre economia funcționează în cadrul stemului de piață liberă, astfel că prețurile pentru medicamente, dispozitive medicale, resurse energetice sunt aproximativ la același nivel. În schimb bugetul anual al CNAM din Lituania este de 5 ori (500%) mai mare decât cel al CNAM din Moldova, deși AOAM din țările noastre funcționează după aceleași principii. Prin urmare, în Moldova, discrepanța între cheltuielile financiare pentru SM oferite prin sistemul AOAM va trebui să fie abordată în ordine de prioritate”, mai scrie autorul.

Alte două sectoare din cadrul SS din Moldova și care sunt monitorizate îndeaproape de către CE și agențiile acesteia, iar activitatea oricărei persoane juridice este reglementată exclusiv de legislația UE, sunt dispozitivele medicale și medicamentele. 

„Scandalul recent din România privind prelevarea stimulatoarelor cardiace de la cadavre și implantarea lor la persoane vii a evidențiat profunzimea acestei probleme în statele țărilor cu PIB modest, dar și așteptările prea mari ale societății. Dorința de a obține cea mai nouă tehnologie în condițiile unor prime de asigurare de sănătate mizere împinge societatea la astfel de crime. Experiența României în acest sector va trebui evitată maximal. Este firesc ca experiența și capacitățile Germaniei, Franței sau Italiei să fie peste posibilitățile Republicii Moldova. De aceea trebuie să fim realiști și să îmbunătățim pas cu pas lucrurile în acest sector. Asistența de bază și cele mai eficiente SM se acordă la nivelul asistenței medicale primare și nu în spitale. Anume prin consolidarea acestui sector Moldova va reuși crearea unui sistem de asistență medicală echitabilă, cu acoperire financiară suficientă. Și din contra, atunci când un singur echipament este cumpărat cu milioane de euro, în schimb nu se pot găsi câteva mii de euro pentru asigurarea medicală a unei comunități, scandalurile naționale și nemulțumirea societății vor persista încă zeci de ani”, adaugă autorul.

O ultimă precizare ține de una dintre viitoarele noutăți pentru sistemul de sănătate al Republicii Moldova: „O noutate pentru Republica Moldova va fi introducerea legislației privind protecția drepturilor omului în sistemul SS. Cu acest scop urmează a fi create noi structuri. Informarea publicului cu privire la drepturile ce le aparțin și la posibilele compensații se pune pe responsabilitatea statului și acest lucru ar trebui să se facă pe cheltuiala bugetului țării an de an”.

Sursa: SanatateInfo.MD

Другие новости по теме

Ce poate învăța Republica Moldova din experiența Lituaniei în perioada ..

12.07.2023

0