Acasă

Centrul pentru politici și analize în sănătate

Comunicat de presă. Lansare Studiu: „Îngrijirile paliative în Republica Moldova, 2007-2019”.

Comunicat de presă. Lansare Studiu: „Îngrijirile paliative în Republica Moldova, 2007-2019”.

23.12.2019 13:00
2689
0 Comentarii

La Chișinău a fost lansat în premieră un studiu complex despre evoluția îngrijirilor paliative, în perioada 2007-2019. Cercetarea cuprinde o analiză imparțială a evoluției integrării acestui serviciu în sistemul de sănătate al țării și oferă o descriere detaliată a politicilor publice inițiate, aplicate sau în derulare.

Angajamentele pe care și le-a asumat Republica Moldova

Potrivit studiului, Republica Moldova s-a angajat să întreprindă o serile de măsuri legislative, executive și administrative pentru a asigura prestarea serviciilor de îngrijiri paliative centrate pe persoană. Acestea au vizat investirea de resurse în sistemele structurale, în procese, în rezultate intermediare și finale. Investirea de resurse în sisteme structurale a inclus asigurarea cu personal și acoperirea financiară.

Măsurile legate de procese au fost centrate pe crearea modelului de prestare a serviciilor de îngrijiri paliative, iar pentru realizarea lor a fost elaborate o serie de documente de politici și de acte normative privind organizarea, finanțarea, instruirea medicilor și asistenților medicali și prestarea îngrijirilor paliative, chiar dacă unele din acestea nu au fost de calitatea care să asigure pe deplin coerența și predictibilitatea reglementărilor.

Rezultatele intermediare s-au referit la prestarea serviciilor de îngrijiri paliative, iar cele finale au tins spre întreținerea și ameliorarea pe un termen cât mai lung posibil a nivelului de calitate a vieții pacienților.

Printre reușitele acestor măsuri se înscriu cele de instruire a medicilor și asistenților medicali, atât prin învățământul medical superior și post-secundar, cât și prin educație medicală continuă.  

Deși pentru învățământul medical au fost dezvoltate și aplicate curricule de instruire în îngrijiri paliative, același lucru nu s-a întâmplat în instituțiile de învățământ care instruiesc psihologi și asistenți sociali.

Calitatea serviciilor de îngrijiri paliative s-a îmbunătățit și datorită aprobării Standardului National de Îngrijiri Paliative, precum și a mai multor protocoale clinice cu diverse tematici. Însă, problema e că aceste proceduri standardizate nu sunt revizuite și actualizate periodic.    

CNAM contractează doar servicii medicale

Elaborarea politicilor în domeniu a determinat Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) să acopere financiar și să semneze contracte cu organizații neguvernamentale, care prestează îngrijiri paliative specializate.

Astfel prestatorii neguvernamentali, capacitățile și experiența cărora s-au consolidat pe parcursul mai multor ani doar din surse financiare externe, acum sunt contractați din bani publici pentru prestarea îngrijirilor paliative.

Modelul de finanțare a îngrijirilor paliative a reușit să implice și spitalele publice în prestarea îngrijirilor paliative. Însă Moldova nu a elaborat un model de finanțare care să asigure organizarea și furnizarea eficientă a serviciilor de îngrijiri paliative, iar CNAM continuă să contracteze, atât de la prestatorii de servicii de îngrijiri paliative publici, cât și de la cei neguvernamentali, exclusiv servicii medicale.

Această inadvertență în organizarea finanțării îngrijirilor paliative a generat o abatere de la principiile multidisciplinare de prestare a îngrijirilor paliative. Serviciile psihologului, asistentului social și ale altui personal nemedical din cadrul echipei multidisciplinare a prestatorilor neguvernamentali nu sunt contractate de CNAM și acestea riscă să nu mai fie asigurate, dacă prestatorii nu vor identifica resurse financiare externe pentru menținerea în echipă a specialiștilor vizați.

Abordarea pur medicală a organizării și finanțării îngrijirilor paliative a rezultat, de asemenea, cu absența totală a serviciilor de asistență socială și psihologică în cadrul furnizorilor publici de îngrijiri paliative.  

Serviciile de asistență medicală primară la nivel de medic de familie și asistent medical al medicului de familie sunt prestate din finanțarea per capita și se rezumă la abordarea paliativă a pacientului, cu toate că reglementările aprobate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru aceștia sunt mai degrabă de natura îngrijirilor specializate la domiciliu, ceea ce lasă loc de interpretări disproporționate ale cadrului normativ de organizare a îngrijirilor paliative la nivelul medicinii de familie.

Cu toate acestea, îngrijirile paliative de bază presupun anume abordarea paliativă a pacientului, în special prin serviciile medicului de familie și ale asistentului medicului de familie. Acești specialiști oferă consultații, prescriu medicamente, uneori asigură managementul simptomelor și referă persoana pentru îngrijire paliativă specializată.

De altfel, îngrijirea paliativă a fost inclusă în curricula de instruire de bază și cea de dezvoltare continuă pentru medicii de familie și asistenții medicali.

Prin urmare, medicina de familie face pași în direcția potrivită și de rând cu eliminarea neconcordanțelor de reglementare este nevoie de dezvoltarea procedurilor de conlucrare apropiată cu furnizorii de servicii de îngrijiri paliative specializate la domiciliu.

Însă în activitatea echipelor multidisciplinare trebuie implicați asistenți sociali din cadrul structurilor de asistență socială și este necesar să fie identificate resurse financiare suplimentare pentru îngrijirile paliative la domiciliu. Lipsa politicilor publice la nivel central pentru realizarea acestora, nu asigură eficiența îngrijirilor paliative.

Din anul 2017 domeniile de activitate ale Guvernului pentru ocrotirea sănătății, protecția socială, raporturile de muncă și familie sunt dirijate de un singur minister, dar acest for nu a reușit încă să elaboreze politici eficiente prin care cel puțin suportul social necesar să fie integrat efectiv în prestarea și acoperirea financiară a serviciilor de îngrijiri paliative. 

Organizarea serviciilor paliative în spitale, abordare pur medicală

Cadrul de reglementare pentru organizarea prestării îngrijirilor paliative specializate în unitățile cu paturi din spitalele publice, de asemenea, în realitate se rezumă doar la abordarea paliativă medicală a pacientului în staționar. Serviciul nu include componenta multidisciplinară de prestare a îngrijirilor paliative specializate.

Transformarea administrativă forțată a unor paturi din spitalele publice în paturi de paliație, fără ca aceste spitale să fie pregătite și motivate economic pentru furnizarea îngrijirilor paliative a rezultat în marea lor majoritate cu prestarea serviciilor de asistență medicală pentru bolnavii cronici și nu cu furnizarea serviciilor de îngrijiri paliative. Astfel, resursele financiare destinate îngrijirilor paliative prestate în unitățile cu paturi din majoritatea spitalelor publice în realitate au fost utilizate pentru finanțarea îngrijirilor de lungă durată.  

Nici infrastructura fizică a majorității unităților cu paturi paliative din spitalele publice nu a fost adaptată la necesitățile pacientului paliativ. Doar infrastructura fizică și serviciile de îngrijiri paliative specializate furnizate de prestatorii neguvernamentali, atât în condiții de ambulatoriu, cât și în cele de hospice, sunt prestate pe principii de multidisciplinaritate centrate pe pacient. Succesele acestora, însă, se datorează profesionalismului, entuziasmului și dorinței de a obține o calitate a vieții cât mai bună pentru beneficiarii săi, inclusiv prin activități de mobilizare a resurselor financiare externe pentru a asigura activitatea echipelor multidisciplinare în componență deplină.

Accesul la opioide și consumabile pentru îngrijirile paliative

Măsurile de diversificare a formelor farmaceutice de medicamente cu conținut de opioide, atât pentru adulți, cât și pentru copii și simplificarea prescrierii acestora au ameliorat sensibil managementul durerii în paliație, însă nu a fost implementat și un mecanism durabil de monitorizare a consumului de opioide, ceea ce nu asigură luarea deciziilor cu referire la utilizarea lor rațională, inclusiv asigurarea accesului la opioide pentru pacienții non-oncologici.

Totodată medicamentele pentru îngrijirile paliative nu se conturează sub o grupă separată în Lista Națională a Medicamentelor Esențiale. Nu toți pacienții aflați sub îngrijiri paliative pot beneficia de medicamentele compensate în cadrul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (AOAM). De asemenea, lista medicamentelor compensate în cadrul AOAM nu include consumabile necesare pentru îngrijirile paliative.

Republica Moldova și-a construit un model de prestare a serviciilor de îngrijiri paliative în cadrul sistemului de sănătate, dar acesta este unul biomedical și nu unul biopsihosocial, care să fie organizat în jurul valorilor de sănătate, nevoilor și așteptărilor oamenilor și comunităţii şi nu doar pe cazul bolii.

Din această cauză Moldova nu a atins până acum rezultatele intermediare de prestare a îngrijirilor paliative, deoarece nu are ca principiu de bază echipa multidisciplinară și asistența integrată și nici nu pune accent pe îmbunătățirea calității vieții finale a pacienților paliativi. Acest lucru nu se întâmplă, inclusiv din cauză că nu s-a reușit atingerea acoperirii universale cu servicii de îngrijiri paliative integrate plenar în sistemul de sănătate.

Însă în pofida dificultăților cu care se confruntă sistemul de sănătate din Moldova, drept urmare a influenței factorilor de socio-economici, demografici, epidemiologici, politici și de altă natură, prin măsurile întreprinse în ultimii 12 ani s-a reușit ca 1/3 dintre toți pacienții cu nevoi să beneficieze de îngrijiri paliative de calitate prestate la domiciliu prin intermediul echipelor multidisciplinare. Studiul a estimat că în RM cca 25000 de persoane necesită îngrijiri paliative.

Un raport al Alianței Mondiale pentru Îngrijiri Paliative și al OMS a calificat RM printre țările în care există centre separate de îngrijiri paliative (informația disponibilă către anul 2011). Acest grup de țări este caracterizat prin inițiative sporadice și ca având doar centre de îngrijire paliativă care nu primesc suficient suport și astfel depind în mare măsură de sprijinul donatorilor, resursele de îngrijiri paliative fiind insuficiente în raport cu necesitățile populației.[1]

În prezent se poate constata cu certitudine că Moldova a progresat la capitolul diversificarea finanțării îngrijirilor paliative, a reușit îmbunătățirea accesului la medicamentele cu conținut de opioide prin diversificarea formelor farmaceutice, a avansat la capitolul  instruirii specialiștilor din domeniul medical și deține un serviciu de îngrijiri paliative specializate la domiciliu, chiar dacă acesta nu este prezent în majoritatea teritoriilor.

Nu a reușit, însă, integrarea completă a îngrijirilor paliative prin echipe multidisciplinare în serviciile de bază de sănătate, pentru a asigura o acoperire eficientă a nevoilor populației de asemenea îngrijiri.

Țara nu a izbutit încă să dezvolte o masă critică de prestatori de îngrijiri paliative specializate la domiciliu și să asigure complexitatea furnizării și finanțării tuturor serviciilor necesare în îngrijirile paliative, precum nu a reușit și accesul echitabil la toate medicamentele și consumabile necesare pacientului paliativ. Nu s-a izbutit promovarea și atingerea unui impact substanțial al politicilor de sănătate ca politici intersectoriale vizavi de îngrijirile paliative, prin care să se asigure alocarea resurselor și alte acțiuni, astfel încât nici un copil sau adult, în special din grupurile vulnerabile, să nu fie exclus sau marginalizat în accesul la serviciile de îngrijiri paliative de care are nevoie.

Vom preciza că evoluția îngrijirilor paliative în perioada 2007-2019 a fost examinată prin diferite abordări de organizare, finanțare, generare de resurse, prestare a serviciilor, precum și prin prisma echității, eficienței economice, eficienței activității serviciilor de îngrijiri paliative și prin satisfacția beneficiarilor. Raportul relevă provocările și domeniile care necesită soluții mai optime, oferind informații relevante pentru a susține elaborarea de politici publice, prin care serviciile de îngrijiri paliative să se integreze plenar în sistemul de sănătate.

Raportul are însă unele limitări metodologice, deoarece a fost realizat în condiții de transparență limitată a autorităților publice, în special a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Astfel, documentarea a fost realizată doar în baza documentelor disponibile public și a datelor pe care au acceptat să le ofere Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate. 

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 40 de milioane de oameni, adulți și copii, au nevoie de îngrijiri paliative în fiecare an. Însă doar 14% la sută dintre aceștia beneficiază de astfel de servicii. În acest context, Rezoluția Asambleei Mondiale a Sănătății din 2014 a chemat statele membre să elaboreze și să pună în aplicare politici publice pentru dezvoltarea îngrijirilor paliative. Acestea trebuie să fie eficiente din puncte de vedere economic, prestate echitabil și trebuie să fie integrate în procesul de prestare a serviciilor de sănătate de la toate nivelurile.

Rolul îngrijirilor paliative

Îngrijirea paliativă este un serviciu de sănătate necesar și un drept uman al adulților și copiilor care trăiesc și mor din cauza condițiilor limitatoare de viață. Acest serviciu trebuie să fie o componentă de esență a sistemului de sănătate și să fie inclus în schemele de acoperire universală. Implementarea schemelor complete de acoperire universală cu servicii de sănătate ar putea crește semnificativ accesul la îngrijirea paliativă de calitate pentru toți cei care au nevoie de ea.

Notă: Raportul a fost elaborat în cadrul activităților de susținere și promovare a bunei guvernări în sistemul de sănătate, prin monitorizarea independentă şi neutră a politicilor publice din domeniul sănătății, a serviciilor de sănătate și reflectă datele, documentele de politici și reglementările în domeniul îngrijirilor paliative disponibile public conform situației din luna septembrie 2019.

Raportul are și menirea de a susține  organizațiile societății civile care să pledeze pentru consecvență și includerea îngrijirilor paliative în componența documentelor de politici de acoperire universală cu servicii de sănătate și să sensibilizeze autoritățile publice și cetățenii cu privire la dreptul lor la sănătate, inclusiv la îngrijirea paliativă, pentru a crește astfel cererea pentru asemenea servicii. Raportul poate fi accesat la acest link: https://www.pas.md/ro/PAS/Studies/Details/144

Acest raport a fost realizat în cadrul proiectului „Îngrijirile paliative în Republica Moldova, 2007-2017”, implementat de  Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)  cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova/Departamentul Sănătate Publică. Informaţiile prezentate și concluziile emise de acest raport aparţin în exclusivitate autorilor și nu sunt împărtăşite neapărat de Fundaţia Soros-Moldova.



[1] Global Atlas of Paliative Care at the End of Life. Ianuarie 2014.


Comentarii
Comentează