Acasă

Centrul pentru politici și analize în sănătate

Organizații neguvernamentale din Moldova, evaluate de experți internaționali în domeniul prevenirii riscurilor de infectare cu HIV/SIDA. Ce probleme au identificat aceștia

Organizații neguvernamentale din Moldova, evaluate de experți internaționali în domeniul prevenirii riscurilor de infectare cu HIV/SIDA. Ce probleme au identificat aceștia

18.06.2018 11:57
1065
0 Comentarii

Acesta s-a aflat la Chișinău timp de o săptămână, timp în care a discutat cu responsabilii despre problemele și obstacole care apar în colaborarea dintre organizațiile neguvernamentale, instituțiile medicale publice și persoanele care fac parte din grupurile cu risc sporit de infectare cu virusul imunodeficienței umane. În baza informațiilor obținute, Kakhaber Kepuladze urmează să elaboreze un set de recomandări pentru a îmbunătăți colaborarea intersectorială, dar și pentru atragerea persoanelor din grupurile cheie să beneficieze de serviciile medicale și sociale prestate de aceste instituții.

Kakhaber Kepuladze a vizitat 9 organizații neguvernamentale și 8 instituții publice implicate în activități cu persoanele din grupurile cu risc sporit de infectare. Printre acestea sunt ONG-uri care lucrează cu consumatorii de droguri injectabile, bărbații care fac sex cu alți bărbați, lucrătoarele sexului comercial.

Una dintre organizațiile neguvernamentale vizitate de Kakhaber Kepuladze a fost Genderdoc-M ale cărei domenii de activitate sunt promovarea drepturilor comunității LGBT. Printre problemele enumerate de reprezentanții comunității au fost, în primul rând, lipsa resurselor financiare pentru acoperirea întregului spectru de servicii destinate acestui grup de oameni. Cea mai mare provocare însă, a precizat  Veaceslav Mulear, coordonatorul de Program Sănătatea în cadrul LGBT, este convingerea persoanelor să beneficieze de serviciile organizației și să se testeze la HIV.

„Eu văd barieră în faptul că în sistem e goană după beneficiari, dar și costul unui beneficiar care este de 25 de euro. Mai este problema că statul vrea datele personale ale beneficiarilor. Eu îi garantez această confidențialitate și încă trebuie să merităm această încredere. Fiecare lucrător în teren a câștigat încrederea persoanelor. Aceste date le cere SDMC (n.r. Spitalul de Dermatovenerologie și Maladii Comunicabile) în calitate de coordonator de program național privind HIV/SIDA. Nu înțeleg de ce SDMC de fiecare dată cere datele din pașaport. Noi am câștigat încrederea beneficiarilor pentru că nu le-am cerut datele personale”, a explicat Mulear.

Anul trecut, organizația a oferit asistență pentru 3.600 de beneficiari. În acest an, numărul acestora a atins până în acest moment 1.225 de persoane. Numărul de potențiali beneficiari în Chișinău ar putea fi mult mai mare, a precizat Mulear, doar organizația nu reușește să-i acopere din insuficiență de resurse financiare.

 „Avem resurse umane, însă nu avem resurse financiare. Noi am instruit mai mulți lucrători în teren, însă am fost nevoiți să concediem doi dintre ei”, au explicat reprezentanții Genderdoc-M.

Datele oficiale arată că doar în Chișinău sunt aproximativ 6 mii 500 de bărbați care fac sex cu alți bărbați, inclusiv heterosexuali. La nivel de țară, acest număr se ridică la aproximativ 17 mii.

„Pentru a acoperi mai multă populație avem nevoie de resurse financiare și resurse umane. Resursele umane se vor găsi imediat, dacă vor fi resurse financiare. Fondul Global (n.r. Fondul Global de luptă cu HIV/SIDA, TB și Malarie) pleacă și trebuie mărită finanțarea din partea statului. Primele proiecte s-au făcut doar pentru consumatorii de droguri injectabile, nimic pentru bărbați care fac sex cu bărbați”, au precizat reprezentanții Genderdoc-M. 

  

O altă organizație vizitată de Kakhaber Kepuladze a fost „Pentru Prezent și Viitor”, specializată în activități de prevenire a infecției HIV printre consumatorii de droguri și lucrătoarele sexului comercial. Nina Tudoreanu, președinta organizației, a menționat că în 2017 organizația a avut 4.200 de beneficiari, consumatori de droguri injectabile, din Municipiul Chișinău și raioanele Căușeni și Strășeni. Una dintre cele mai grave probleme identificată de organizație este că majoritatea consumatorilor de droguri nu au poliță de asigurare medicală și nu pot beneficia gratis de servicii medicale.

„80% dintre beneficiarii noștri nu lucrează nicăieri și respectiv nu au poliță de asigurare medicală. Respectiv toate serviciile medicale pentru ei sunt contra plată”, a menționat Nina Tudoreanu. 

  

Organizația are un contract cu clinica Neovita care deservește în mod special tinerii și adolescenții. Aceasta însă le poate oferi doar consultații medicale, investigațiile și tratamentul sunt plătite de către beneficiari.

„Când am depus cererea de finanțare (n.r către UCIMP) pentru anul 2018, am cerut bani pentru 4.000 de beneficiari. Însă din cauza deficitului bugetar am primit finanțare numai pentru 3.000 de beneficiari”, a explicat Nina Tudoreanu.

Specialista afirmă că pentru atragerea beneficiarilor este nevoie ca aceștia să aibă acces la un spectru larg de servicii sociale și medicale, inclusiv la medicamente.

„Odată cu diminuarea finanțării din partea Fondului Global, organizația a resimțit lipsa preparatelor de primă necesitate pentru consumatorii de droguri. Noi nu am primit anul acesta preparatele cele mai necesare. Este vorba despre heparină, troxevasin, apă oxigenată sau vitamine. Nu am primit nici naloxonă. Sunt 13 denumiri de preparate pe care ei trebuie să le primească pentru situații de urgență, noi însă nu avem de unde să le oferim”, a informat Nina Tudoreanu.

ONG-ul speră că va primi finanțare și de la Compania Națională de Asigurări în Medicină pentru a putea deservi suplimentar încă cel puțin 300 de beneficiari.

L-am întrebat pe Kakhaber Kepuladze ce probleme esențiale a identificat în urma discuțiilor cu reprezentanții ONG-urilor și instituțiilor medicale publice. Ca o concluzie prealabilă, consultatul a menționat că statul se implică financiar prea puțin în lucrul cu persoanele din grupurile cu risc de infectare cu HIV/SIDA.

 „Finanțarea din partea statului trebuie să fie mai flexibilă. Programele de stat trebuie să conștientizeze că donatorii cei mari pleacă și toate aceste cheltuieli trebuie să fie acoperite din bugetul intern al țării. Cheltuielile nu trebuie acoperite parțial. Trebuie să fie oferită toată gama de servicii, dacă vreți să atingeți rezultate și să diminuați epidemia. Este vorba și despre dreptul omului de a avea acces la servicii medicale”, a menționat Kakhaber Kepuladze.

În baza informației acumulate, consultatul urmează să elaboreze un raport și să vină cu mai multe propuneri de înlăturare a barierelor identificate în acordarea serviciilor persoanelor din grupurile de risc. Deja în toamnă, potrivit expertului, urmează să fie organizate și o serie de training-uri pentru organizațiile neguvernamentale și instituțiile medicale publice care lucrează cu grupurile cu risc sporit de infectare cu HIV privind implementarea instrumentelor complexe de prevenire și răspândire a infecției.

Vom preciza că Kakhaber Kepuladze este consultant în cadrul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație și coordonator al proiectelor de reducere a riscurilor de infectare cu HIV/SIDA printre bărbații care fac sex cu alți bărbați și lucrătoarelor sexului comercial în Georgia. De asemenea, este consultant a mai multor rețele regionale care lucrează cu grupurile cheie.

În Republica Moldova, consultantul s-a aflat la invitația Centrului PAS și UNFPA, vizita lui fiind parte a programului UNFPA pentru Moldova 2018-2022. 


Comentarii
Comentează