Acasă

Centrul pentru politici și analize în sănătate

Ne cer părerea numai dacă vor ei. Instituțiile din domeniul Sănătății nu respectă legislația privind transparența decizională și nici propria agendă

Ne cer părerea numai dacă vor ei. Instituțiile din domeniul Sănătății nu respectă legislația privind transparența decizională și nici propria agendă

17.01.2023 14:07
144
0 Comentarii

Un raport privind respectarea prevederilor din procesul de transparență decizională în domeniul Sănătății arată că instituțiile din domeniul Sănătății aplică selectiv prevederile legislației care le obligă să se consulte cu societatea civilă atunci când iau decizii care îi vizează pe oameni, nu comunică cu societatea civilă despre cele mai importante schimbări, nu oferă timp suficient pentru consultări, mai degrabă mimând procesul de democrație participativă.

Mai mult, cele mai importante instituții din domeniul Sănătății nu respectă propria agendă stabilită, termenele pentru cele mai așteptate reforme fiind încălcate. În timp ce pandemia COVID și criza de securitate din zonă pot constitui elemente destabilizatoare, raportul constată discrepanțe vizibile dintre obiectivele asumate de autorități și cele realizate de facto, demonstrând astfel o eficiență de guvernare redusă.

De ce democrația participativă este doar pe hârtie în Republica Moldova

De la independența sa, Republica Moldova a reușit să dezvolte un cadru legal cuprinzător care poate asigura și încuraja democrația participativă. Pe hârtie doar. Căci în realitate instituțiile publice, inclusiv cele din domeniul Sănătății, nu sunt interesate să comunice clar și pe înțelesul oamenilor ce reforme intenționează să aplice, cum le va influența oamenilor viața și sănătatea, cum pot formula propuneri pentru îmbunătățirea legislației și cum pot deveni vocali, astfel încât părerea lor să fie auzită.

„În Republica Moldova, democrația participativă care reprezintă, în esență, participarea permanentă a cetățenilor la procesul de luare a deciziilor și nu doar o dată la 4 ani, prin vot, este sub nivelul așteptărilor, în special atunci când autoritățile iau decizii în domeniul sănătății. Actuala funcționare a instrumentelor participative stabilite de legislația privind transparența decizională, consultările publice și dialogurile cu cetățenii, nu oferă mijloace suficiente de a influența procesul decizional, mai cu seamă în politicile de sănătate. Totodată, nu toate organizațiile societății civile din sănătate sunt active politic, sunt vocale și influente, îndeosebi atunci când autoritățile sanitare nu-și îndeplinesc promisiunile. La rândul lor, autoritățile publice nu oferă un mecanism de feedback efectiv pentru a informa chiar și pe cetățenii activi politic cu privire la rezultatele participării lor în procesul decizional, dezamăgindu-i astfel pe aceștia prin faptul că eforturile lor nu au nicio urmare”, se menționează în „Analiza realizării angajamentelor asumate în domeniul sănătății prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2021 și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional”, publicată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.

Mai grav este în raioane, acolo unde oamenii nu participă în niciun fel la procesul legislativ. O problemă este și faptul că instituțiile locale nu au dreptul să dezvolte politici de sănătate, procesul fiind mai degrabă centralizat. Aceasta însă îi limitează pe oamenii din afara Chișinăului să-și exprime propria poziție atunci când se iau decizii în materie de Sănătate.

Astfel, cu cât sistemul sănătății este mai centralizat cu atât mai mult Ministerul Sănătății și autoritățile administrative din subordinea acestuia, precum și Compania Națională de Asigurări în Medicină, trebuie să asigure procesul participativ în luarea deciziilor de sănătate, cu respectarea necondiționată a legislației privind procesul decizional. 

Cele mai importante instituții din domeniul Sănătății, analizate prin prisma respectării legislației privind transparența în procesul decizional

Pentru prima dată, în cadrul acestui raport, patru instituții din domeniul Sănătății au fost analizate prin prisma respectării angajamentelor asumate în domeniul sănătății prin Hotărârea Guvernului nr.235/2021 și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional. Aceste instituții sunt: Ministerul Sănătății (MS), Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) și Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP).

Mai exact, raportul a avut scopul de a identifica în ce măsură cele patru instituții ale administrației publice centrale au îndeplinit prevederile HG nr.235/2021 cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, în ce măsură planurile lor de acțiuni corespund cu obiectivele stabilite de Guvern și câte din acțiunile prevăzute în aceste planuri de acțiuni au fost de facto realizate. Al doilea obiectiv al raportului a fost de a analiza în ce măsură cele patru instituții au respectat prevederile privind transparența în procesul decizional în procesul de aplicare a activităților prevăzute în planurile de activitate.

Ce prevede legea privind procesul și etapele transparenței în procesul decizional

În Republica Moldova, principiile, modul și etapele de organizare a transparenței în procesul decizional sunt reglementate prin următoarele legi și hotărâri de Guvern, precum și alte acte normative necesare executării acestora:

    • Constituția Republicii Moldova

    • Hotărârea de Guvern cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional nr. 967 din 9.08.2016 cu modificările și completările ulterioare

    • Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008

    • Legea cu privire la actele normative nr.100 din 22.12.2017

    • Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11.05.2000

Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008 stabilește la articolul 7, aliniat 1, că „autorităţile publice sunt obligate, după caz, să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional” și stabilește, prin articolul 8, etapele asigurării transparenței și anume:

a) informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei;

b) punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a materialelor aferente acestuia;

c) consultarea cetăţenilor,  asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate;

d) examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi  interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii;

e) informarea publicului referitor la deciziile adoptate.

Pentru fiecare etapă, subiecții legii trebuie să respecte anumite termene pentru asigurarea transparenței în procesul decizional. Articolul 9, aliniat 1, prevede că:

„După iniţierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică va plasa, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, anunţul respectiv pe pagina web oficială, îl va expedia imediat prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, îl va afişa la sediul său într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau îl va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz.”

În ceea ce privește etapa consultării părților interesate, articolul 11, aliniat 22 prevede că „anunţul privind organizarea consultărilor publice şi materialele aferente sînt făcute publice cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de decizie”.

Articolul 12 care reglementează procesul de recepţionare şi examinare a recomandărilor prevede la alin. (2) că „termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii va constitui cel puţin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunţului referitor la iniţierea elaborării deciziei sau de la data mediatizării anunţului privind organizarea consultărilor publice. La solicitarea părţilor interesate, autoritatea publică poate prelungi termenul de prezentare a recomandărilor”, iar articolul 13 obligă autoritatea care inițiază o decizie de consultare publică, atunci când se inițiază ședințe publice să anunțe părțile interesate „cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei” prin diverse mijloace care includ plasarea anunțului pe pagina web a instituției responsabile, expedierea de emailuri și diseminarea mesajelor prin mijloace mass-media.

În același timp, Hotărârea de Guvern cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional nr. 967 din 9.08.2016, care stabilește Regulamentul cu privire la procedurile de consultare publică  cu societatea civilă, prevede că entitățile care cad sub incidența  prezentului Regulament „asigură accesul la proiectele de decizii şi la materialele aferente prin publicarea lor obligatorie pe pagina web oficială a autorităţii publice, precum şi pe pagina web www.particip.gov.md”.

Regulamentul în cauză reglementează și modul de elaborare a rapoartelor anuale privind transparența în procesul decizional. Acestea trebuie să conțină:

1) numărul deciziilor adoptate de autoritatea publică respectivă pe parcursul anului de referinţă;

2) numărul total al recomandărilor recepţionate în cadrul procesului decizional;

3) numărul întrunirilor consultative, al dezbaterilor publice şi al şedinţelor publice organizate;

4) numărul cazurilor în care acţiunile sau deciziile autorităţii publice au fost contestate pentru nerespectarea prezentului Regulament şi sancţiunile aplicate pentru încălcarea acestuia.

Totodată, Legea privind transparența în procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008 prevede, la articolul 16, aliniat (2), că „raportul anual privind transparența în procesul decizional va fi făcut public în condițiile legii nu mai târziu de sfârșitul trimestrului I al anului imediat următor anului de referință”, fiind prevăzute și sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi (articolul 161).

Transparența la Ministerul Sănătății

Așa cum prevăd normele legislative în vigoare, Ministerul Sănătății a creat pe pagina oficială categoria „Transparență decizională”, iar la subcategorii pot fi găsite informații referitoare la: coordonatorul procesului de consultare publică și a datelor de contact, lista organizațiilor neguvernamentale implicate în procesul decizional, raportul anual privind transparența în procesul decizional1. Lipsesc însă informații referitoare la rezultatele consultărilor publice/sinteze ale recomandărilor, deși în rapoartele anuale privind transparența decizională se menționează că acestea pot fi găsite atât pe site-ul ms.gov.md, cât și pe particip.gov.md, dar fără indicarea linkului activ.

Conform prevederilor ultimului raport privind transparența în procesul decizional, pentru anul 2021 de activitate, Ministerul Sănătății nu a publicat rezultatele consultărilor publice organizate prin intermediul grupurilor de lucru permanente sau a dezbaterilor publice organizate. Totodată, Ministerul Sănătății nu are o categorie proprie dedicată proiectelor supuse consultărilor publice, fiind preluată cea de pe particip.gov.md.

Analiza conținutului platformei Particip.gov.md, la categoria „Ocrotirea sănătății”, ne-a permis să identificăm 44 de proiecte de decizii supuse consultărilor publice și anunțuri privind elaborarea proiectelor de legi (inclusiv publicate repetat) de către Ministerul Sănătății, în intervalul 1 ianuarie 2022 - 30 septembrie 2022. Dintre acestea 24 reprezentau anunțuri de consultare publică, restul- anunțuri privind intenția de elaborare a unui proiect și studiu de cercetare al impactului.

În urma analizei efectuate, am putut constata că Ministerul Sănătății aplică alternativ etapele prevăzute la articolul 8 în prezenta lege - fie anunțul de elaborare a deciziei, fie consultarea publică și ambele pentru fiecare proiect, așa cum indică legea. Aplicarea prevederilor articolului 8 are loc formal, fără respectarea pașilor și termenilor prevăzuți. Totodată, nu sunt respectate decât parțial prevederile pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 967/2016 cu referire la: i) procedura internă referitoare la transparența în procesul decizional; ii) desemnarea responsabililor de coordonare a procesului de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional; iii) instituirea liniei telefonice instituționale de informare a societății civile; iv) publicarea listei organizațiilor neguvernamentale pe domenii de activitate; v) publicarea rapoartelor instituționale privind asigurarea transparenței în procesul decizional, precum și vi) plasarea pe pagina-web oficială a autorităților și instituțiilor menționate supra a Sintezei recomandărilor recepționate.

Din totalul de proiecte supuse consultărilor publice pe pagina particip.gov.md – 24 la număr, pentru 15 proiecte a fost respectat termenul de consulare de minim 10 zile lucrătoare. Pentru restul, termenul nu a fost respectat, fiind identificate și cazuri când termenul acordat pentru consultări publice a fost și de 2 zile lucrătoare. În acest context atragem atenția asupra următorului fapt - în propriul raport anual privind transparența în procesul decizional pentru anul 2021, Ministerul Sănătății menționează că perioada medie de timp de la inițierea proiectului deciziei până la aprobarea acesteia se situează între 5-120 de zile. Asemenea extreme demonstrează că procesul decizional funcționează cu lacune.

În ceea ce privește Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății, aprobat prin Ordinul nr. 1213 din 24 decembrie 2021, menționăm că acesta conține 91 de acțiuni în total, din acestea 34 au termenul prevăzut până în luna septembrie, inclusiv.

Din totalul de 34 de acțiuni cu termenul prevăzut până la 30 septembrie 2022, 24 urmau să se soldeze prin Hotărâri de Guvern aprobate, 4 prin proiecte de legi aprobate de Guvern și transmise Parlamentului și/sau hotărâri de Guvern aprobate, 3 prin alte acte normative aprobate și restul prin rapoarte realizate și publicate pe site-ul Ministerului Sănătății.

Planul de acțiuni al Guvernului, aprobat prin HG 235/2021 conține, la capitolul X, dedicat domeniului Sănătății 19 obiective și 41 de activități care se încadrează în termenul ianuarie 2021-septembrie 2022. Acestea ar fi trebuit să se materializeze prin: 30 de Hotărâri de Guvern,  6 proiecte de legi și 5 regulamente sau ordine interne.

Analizând obiectivele și acțiunile care se regăsesc atât în Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății, aprobat prin Ordinul nr. 1213 din 24 decembrie 2021, precum și în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 235 din 13.10.2021, putem constata că actele normative supuse consultărilor publice/anunțurile de elaborare publicate pe site-ul Particip.gov.md în perioada vizată de analiza noastră nu corespund cu obiectivele stabilite în ambele documente de politici. Majoritatea proiectelor supuse pentru consultări publice și a anunțurilor privind inițierea procesului de decizie nu se regăsesc nici în Planul de activitate al Ministerului Sănătății, nici în Planul de acțiuni al Guvernului, ceea ce lasă impresia că procesul legislativ se realizează spontan, fără o prioritizare riguroasă și, mai degrabă, în afara unui cadru de politici bine coordonat și aprobat.

Având în vedere caracterul impredictibil al pandemiei COVID-19, este posibil de presupus că unele acțiuni au necesitat intervenție urgentă, neplanificată din partea autorităților, de aceea nu puteau fi incluse în Planul anual de activitate. Este cazul unor hotărâri care au vizat închiderea Centrului Covid-19 din cadrul Centrului internațional de expoziții Moldexpo, identificarea resurselor financiare necesare pentru îndemnizațiile unice de îmbolnăvire pentru lucrătorii instituțiilor medico-sanitare publice infectați cu COVID-19 la locul de muncă sau elaborarea Planului de control al infecțiilor și gestionarea deșeurilor medicale, subiect cu caracter imperativ în timpul pandemiei COVID-19.

Fără a minimiza importanța altor activități și proiecte promovate de Ministerul Sănătății pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2022, menționăm că o serie de acțiuni de o importanță majoră pentru dezvoltarea sectorului sănătății au rămas în umbră. Printre acestea enumerăm:

- Elaborarea și aprobarea Programului național de dezvoltare a asistenței medicale de urgență pentru anii 2022-2025. Termen de realizare: Ianuarie 2022. (Obiectiv: Asigurarea accesului cetățenilor la servicii de urgență corespunzătoare, precum și la mijloace de transport specializate care să satisfacă nevoia de tratament și de transport medical). 

- Evaluarea și aprobarea Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2031. Termen de realizare: Martie 2022 (Obiectiv: Stabilirea direcțiilor strategice de modernizare a sistemului de sănătate).

- Elaborarea Regulamentului privind activitatea serviciilor de îngrijire paliativă, a Nomenclatorului serviciilor de îngrijire paliativă și a standardelor minime de calitate pentru serviciile de îngrijire paliativă. (Obiectiv: Dezvoltarea modernă a serviciilor comunitare geriatrice, paliative și de reabilitare. Termen de realizare: ianuarie 2022).

 Elaborarea Programului național de imunizări 2021-2025. Termen de realizare: martie 2022 (Obiectiv: Asigurarea controlului deplin al maladiilor infecțioase cu impact major asupra sănătății publice, în special al tuberculozei și al HIV/SIDA prin crearea unui acces larg la intervenții specializate).

- Valorificarea potențialului uman și profesional al Diasporei prin implicarea acesteia  în procesul de luare a deciziilor. Dezvoltarea mecanismului prin care pot fi implicați profesionaliștii din Diasporă full-time sau part-time, fizic sau de la distanță pentru a deveni membri în Consiliile de administrație a prestatorilor de servicii medicale în cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Termen de realizare: Martie 2022. (Obiectiv: Ajustarea mecanismului de organizare a concursurilor cu accent pe competențe profesionale și pe calități de lider/manager, integritate, meritocrație și depolitizare a medicinei). 

-  Revizuirea cadrului normativ de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Sănătate Publică, inclusiv a componentei de evaluare și acreditare în sănătate. Termen de realizare: mai 2022. (Obiectiv: Fortificarea serviciului de sănătate publică în vederea protejării și promovării sănătății populației și asigurării calității serviciilor medicale prestate).

- Realizarea exercițiului privind raționalizarea cheltuielilor în sistemul de sănătate. (Obiectiv: Gestionarea transparentă și eficientă a bugetului sistemului de sănătate, în special a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (Termen de realizare: septembrie 20222).

- Elaborarea și aprobarea modificărilor la Legea ocrotirii sănătății nr.411/1995 și la Hotărârea Guvernului nr1345/2007 cu privire la acordarea facilităților tinerilor specialiști cu studii medicale și farmaceutice, în scopul extinderii spectrului de beneficii sociale pentru angajarea tinerilor specialiști în mediul rural. Termen de realizare: Septembrie 2022 (Obiectiv: Acordarea de beneficii sociale lucrătorilor din sistemul de sănătate, facilități pentru zonele rurale sau defavorizate).

- Elaborarea analizei de impact și examinarea oportunității modificării Hotărârii Guvernului nr.1259 /2008 cu privire la asigurarea cu locuință gratuită a tinerilor specialiști cu studii superioare și postuniversitare de rezidențiat, repartizați și angajați în câmpul muncii în instituțiile publice (bugetare) din sate (comune), în vederea includerii lucrătorilor medicali cu studii medii în categoria beneficiarilor. Termen de realizare: Septembrie 2022. (Obiectiv: Acordarea de beneficii sociale lucrătorilor din sistemul de sănătate, facilități pentru zonele rurale sau defavorizate).

- Aprobarea conceptului tehnic al Sistemului informațional privind evidența automatizată a medicamentelor în vederea supravegherii circulației medicamentelor pe piața națională pentru identificarea stocurilor și prevenirea deficitului lor.  Termen de realizare – Iunie 2022. (Obiectiv: Stimularea utilizării tehnologiilor informaționale, inovațiilor în medicină, inclusiv a soluțiilor de telemedicină).

Transparența la Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM)

Conform prevederilor Legii 239/2008 și a Hotărârii Guvernului 967/2016, site-ul oficial al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină conține informațiile necesare cu privire la procesul transparenței în procesul decizional. În meniul de bază se conține categoria „Transparența în procesul decizional” cu următoarele subcategorii:

    • Reglementare

    • Coordonatorul procesului de consultare publică

    • Programele de elaborare a proiectelor de acte normative  

    • Lista părților interesate despre procesul decizional

    • Anunțuri privind inițierea elaborării actelor normative

    • Anunțuri privind retragerea unui proiect de act normativ din procesul de elaborare

    • Proiecte de decizii și materialele aferente acestora

    • Rezultatele consultării publice

    • Rapoarte anuale ale CNAM privind transparența procesului decizional

    • Alte informații relevante

Nu toate categoriile conțin informații, dar cea mai mare parte sunt actualizate cu informațiile necesare, fiind disponibile date cu privire la coordonatorul procesului de consultare publică și datele de contact, lista părților interesate în procesul decizional, rapoartele anuale privind transparența în procesul decizional și doar parțial informații cu privire la rezultatele consultărilor publice.

Compania Națională de Asigurări în Medicină și-a stabilit prioritățile de activitate prin Planul de Acțiuni, aprobat prin ordinul nr. 356 din 31.12.2021.

Planul de acțiuni al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină este structurat în teme strategice - 4 la număr - care se concretizează apoi în acțiuni și subacțiuni. Pentru perioada vizată în raport, am identificat 30 de acțiuni și 57 de subacțiuni.

Cu excepția obiectivelor setate ce corespund cu activitățile anuale, cum ar fi raportarea trimestrială și anuală a executării Legii FAOAM, precum și a activităților care nu cad sub incidența prevederilor legislației privind transparența în procesul decizional, procesul de monitorizare a îndeplinirii activităților prevăzute în Planul de activitate este dificil de realizat, din cauza lacunelor de transparență.

În total, de la începutul anului, CNAM a publicat pe site-ul oficial 18 ordine care au reflectat aspecte legislative privind activitatea companiei. În același timp, Compania a supus, în primele 9 luni ale anului, dezbaterilor publice doar un singur proiect - Proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Contractului-tip de acordare a asistenţei medicale (de prestarea serviciilor medicale) în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală și modificarea unor hotărâri ale Guvernului și două anunțuri de elaborare a proiectelor, dintre care unul vizează același subiect – modificarea contractului-tip, încheiat între CNAM și prestatorii de servicii medicale. Sinteza recomandărilor poate fi găsită la secțiunea „Transparență decizională” - „Rezultatele consultării publice”.

Al doilea anunț privind inițierea procesului de elaborare ține de proiectul de ordin al ministrului Sănătății și directorului general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la gestionarea Listelor de așteptare pentru tratament în cadrul Programelor speciale, cu perioada indicată între 27.07.2022 și 1.08.2022. Proiectul nu a ajuns la etapa de consultări publice și nici nu a fost aprobat până la data elaborării acestui raport.

În ceea ce privește anunțurile de elaborare și respectarea prevederilor legislației, menținem aceleași observații – se respectă doar parțial prevederile Legii privind transparența în procesul decizional.

În ultimii ani, Compania Națională de Asigurări în Medicină a înregistrat încercări modeste de a transforma procesul decizional într-un exercițiu democratic, în care toate părțile interesate să poată să-și expună poziția față de modificările legislative ce vizează gestionarea Fondurilor Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală. Ca urmare a examinării rapoartelor anuale privind transparența în procesul decizional, este esențial să atragem atenția asupra următorului aspect: în 2021, CNAM a emis 366 de ordine care vizau activitatea de bază, 37 de ordine emise în comun cu Ministerul Sănătății și a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern. Pentru consultări publice a fost emis doar un singur proiect. În raport nu au fost trecute oficial recomandări recepționate sau acceptate.

Printre cele mai importante obiective setate de CNAM pentru perioada ianuarie-septembrie 2022 și care au rămas nerealizate se numără:

Tematica strategică nr. 1: Asigurarea protecției drepturilor persoanelor asigurate

Obiectiv 2: Diminuarea plăților de buzunar

    • Acțiunea 6: Organizarea studiului sociologic privind evaluarea satisfacției beneficiarilor de sistemul AOAM, nivelul de așteptări și impact ca rezultat al acțiunilor îndreptate spre creșterea satisfacției beneficiarilor sistemului AOAM (de acces, calitate a serviciilor medicale, serviciilor prestate de CNAM și plățile de buzunar).

    • Subacțiunea 6.1. - Coordonarea, monitorizarea desfășurării studiului (Mai 2022)

    • Subacțiunea 6.2. - Prezentarea rezultatelor studiului (Septembrie 2022)

Tema strategică nr. 4: CNAM – instituție eficientă

Obiectiv 6: Optimizarea elaborării cadrului normative

    • Acțiunea 59: Recuperarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței medicale persoanei asigurate ca urmare a prejudiciului cauzat sănătății acesteia.

Transparența la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP)

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) se află într-un proces de reorganizare în ultimii 7 ani, ca urmare a comasării mai multor instituții și atribuirea a noi responsabilități. Prin urmare, și pagina oficială a instituției a suferit mai multe modificări, o serie de date fiind alipite (rapoartele Conturilor Naționale în Sănătate, care erau ținute de Centrul Național de Management în Sănătate, datele privind acreditarea în Sănătate). Procesul de adaptare la deciziile politice de reformare a fost însă unul greoi, fără soluții reușite de tehnologizare, astfel că navigarea pe site-ul oficial al agenției a rămas greoaie și deloc intuitivă pentru utilizator.

ANSP a asigurat, conform legislației, o subcategorie pe site-ul oficial cu denumirea de „Transparența decizională”. Lipsesc însă informațiile prevăzute în Hotărârea nr. 967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional: nu se regăsesc informații cu privire la responsabilul de coordonare a procesului de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, linia telefonică instituţională de informare a societăţii civile; lista organizaţiilor neguvernamentale pe domenii de activitate, sinteze cu recomandări. Totodată, lipsesc rapoartele anuale privind asigurarea transparenţei în procesul decizional.

Pe platforma Particip.gov.md, ANSP nu a publicat pentru consultări publice niciun anunț, nici de anunț a procesului de elaborare, nici de consultare publică. De asemenea, pe site-ul Agenției, la categoria „Proiecte de documente” sunt afișate unele anunțuri din care se poate distinge că sunt la etapa de proiect. Acestea însă nu sunt însoțite de niciun fel de informații conexe, note informative, argumentări privind necesitatea de operare a modificărilor, ce modificări sunt operate, la ce HG ori legi etc. Lipsește data publicării pe site, data disponibilă pentru consultări publice, persoana de contact pentru expedierea recomandărilor.

ANSP nu a supus consultărilor publice și nici nu a publicat anunțuri de elaborare în perioada ianuarie-septembrie 2022 pe platforma particip.gov.md. În același timp, pe site-ul oficial la categoria „Proiecte de documente” au fost publicate 2 proiecte ce nu au legătură cu obiectivele stabilite în Planul anual de activitate al ANSP și, după cum am menționat deja, fără să se țină de cont de niciuna din prevederile Legii nr. 239/2008 și a HG 967/2016. Trimestrial, ANSP publică rapoarte de activitate care au drept obiect raportarea activităților realizate, dar care se referă strict la prevederile HG nr. 355/2020.

Transparența la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM)

Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale este o autoritate administrativă, abilitată cu competenţe de reglementare şi supraveghere în domeniul medicamentului, activităţii farmaceutice şi dispozitivelor medicale și este subordonată Guvernului Republicii Moldova. În perioada vizată de acest raport, AMDM nu a publicat proiecte pentru consultări publice sau anunțuri de intenție pe pagina particip.gov.md. Pe site-ul oficial amdm.gov.md există categoria „Transparență decizională”, dar care nu întrunește condițiile legislației cu privire la transparența în procesul decizional. În categoria menționată pot fi identificate numele și datele de contact ale coordonatorului privind procesul decizional, în timp ce restul categoriilor sunt neactualizate. Astfel, cerințele Legii nr. 239/2008 și a HG 967/2016 cu privire la publicarea anunțurilor și proiectelor pentru consultare publică, cu termenii prevăzuți, decizii adoptate, proiecte retrase din procesul de consultare publică, existența unei linii telefonice instituţionale de informare a societăţii civile; lista organizaţiilor neguvernamentale pe domenii de activitate, sinteze cu recomandări nu sunt respectate.

La subcategoria „Alte informații” →„Activitatea anticorupție” pot fi găsite rapoartele privind transparența în procesul decizional pentru ultimii doi ani de activitate – 2020 și 2021. Informațiile sumare și seci indică aplicarea mecanică și limitată a legislației privind transparența în procesul decizional, cu o participare extrem de limitată, aproape inexistentă a societății în sensul său larg. Din raportul AMDM pentru anul 2021 putem deduce că instituția a emis 621 de ordine interne, dar niciunul nu a fost supus procesului de transparență decizional. Din același raport deducem că pe parcursului anului 2021 au fost organizate 14 întruniri consultative, 15 invitații au fost expediate către părțile interesate și tot 15 participanți au asistat la ele. Niciun fel de informații publice ca urmare a acestor întruniri nu sunt făcute publice în forma în care o cere legislația – procese verbale sau sinteze de recomandări, comunicatele oficiale nefiind prevăzute în legislație. AMDM anunță în același context că nicio recomandare nu a fost primită pe parcursul anului 2021 din partea cetățenilor, asociațiilor obștești, sindicate sau orice alte părți interesate

ADMD nu a publicat pe site-ul oficial un Plan anual de activitate, de aceea nu a fost posibilă realizarea unei analize cu privire la activitățile realizate de AMDM în corespundere cu HG nr. 235/2021, precum și respectarea cerințelor transparenței în procesul decizional.

Concluzii și recomandări

„În urma analizării modului în care instituțiile administrației publice centrale din domeniul sănătății au aplicat prevederile legislației privind organizarea procesului decizional și consultarea societății civile, constatăm că, în pofida dezvoltării unui cadru legislativ robust, instituțiile statului continuă să ia decizii unilateral, în termeni restrânși, fără respectarea unei agende clare și fără o consultare reală cu societatea. (...) Societatea nu doar că trebuie să fie informată în ceea ce privește deciziile pe care intenționează autoritățile să le ia, dar să fie informată în timp util, astfel ca orice parte interesată să poată reacționa și să poată totodată să reacționeze prin mecanisme accesibile și eficiente. În acest context, prevederile Legii nr. 239/2008 și a HG nr. 967/2016 sunt aplicate doar parțial, mai mult mimat”, se constată în raport.

În ceea ce privește rigorile legislative, mai este important de menționat că toate instituțiile au înregistrat lacune în completarea paginilor web oficiale cu informații esențiale privind desfășurarea procesului decizional. Deși există categorii sau subcategorii dezvoltate dedicate acestui subiect, acestea nu sunt actualizate cu informațiile prevăzute în HG nr. 967/2016. Nicio instituție nu a promovat suficient linia telefonică instituțională de informare a societății civile și niciuna nu a raportat câte apeluri a înregistrat de la cetățeni. Deși au publicate liste cu organizații non-guvernamentale care participă la procesul decizional, se creează impresia că autoritățile au adoptat un rol pasiv în care se limitează la acestea, fără a fi interesate de a-și lărgi atât instrumentele de democrație participativă, cât și bazinul de cetățeni interesați de procesul decizional. În afara unor organizații care au tangență cu domeniul sănătății, autoritățile nu dezvoltă și nici nu încearcă să transforme acest proces în unul reprezentativ teritorial și ca pondere din societate. Totodată, autoritățile nu aplică niciun mecanism de informare a societății publice atunci când un proiect este retras din consultări publice și nici nu aduc la cunoștință motivele care au stat la baza retragerii proiectului din consultări publice.

În ceea ce privește consultarea Planurilor de acțiuni și corespunderea acestora cu Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2021-2022 este important de menționat că doar 2 instituții au elaborat și au publicat pe paginile web oficiale planurile de acțiuni pentru anul 2022. În cazul Agenției Naționale de Sănătate Publică, am făcut referire la Planul de acțiuni pentru aplicarea Metodologiei de stabilire a obiectivelor și indicatorilor de performanță a organelor de control de stat asupra activității de întreprinzător. AMDM a fost singura instituție care nu a publicat pe pagina web un asemenea document.

Analizând Planurile de acțiuni publicate și proiectele propuse pentru dezbateri publice, am putut constata că acestea nu respectă nici prevederile Planurilor de acțiuni ale autorității vizate, nici prevederile Planului de acțiuni al Guvernului. Pandemia COVID-19 și acutizarea crizei de securitate din zonă ar putea constitui un motiv întemeiat pentru perpetuarea unor reforme mult-așteptate, dar concluzionăm cu regret că adevăratele reforme atât de necesare societății și sistemului medical, existente pe hârtie, rămân nerealizate.

Pentru îmbunătățirea procesului de consultare publică și încurajarea participării comunităților în procesul legislativ, autorităților li se recomandă, printre altele:

  • aplicarea și respectarea prevederilor Legii nr. 239/2008 și a HG nr. 967/2016 privind transparența în procesul decizional, fără aplicarea selectivă a acestora;
  • promovarea în loc vizibil, pe paginile web oficiale, inclusiv prin campanii de comunicare, a liniilor telefonice instituţionale de informare a societăţii civile;
  • promovarea în mass-media și prin intermediul campaniilor de informare a mecanismelor legale de democrație participativă, cu rolul de a informa societatea cu privire la posibilitățile legale pe care le au pentru a se expune pe marginea subiectelor de sănătate de interes public;
  • dezvoltarea categoriilor necesare pe paginile web oficiale privind procesul de transparență decizională, în mod intuitiv și ușor accesibil pentru utilizatori, și completarea acestora cu informațiile prevăzute în HG 967/2016;
  • respectarea termenilor privind consultarea publică și a anunțurilor de elaborare a proiectelor.

Raportul „Analiza realizării angajamentelor asumate în domeniul sănătății prin Hotârârea Guvernului nr.235/2021 și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional” a fost realizat în cadrul proiectului „Democrație participativă pentru drepturi și echitate în sănătate”, finanțat de Fundația Soros-Moldova și implementat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS).

Sursa: sanatateinfo.md


Comentarii
Comentează