Acasă

Centrul pentru politici și analize în sănătate

Cum gestionează Lituania cazurile de infarct miocardic acut: cluster, finanțare și delegarea monitorizării procesului celor mai valoroși cardiologi

Cum gestionează Lituania cazurile de infarct miocardic acut: cluster, finanțare și delegarea monitorizării procesului celor mai valoroși cardiologi

21.06.2022 12:17
71
0 Comentarii

În Republica Moldova, ca și în toate statele europene, morbiditatea prin bolile cardiovasculare (BCV) este predominantă în societate, iar în ultimii 5 ani situația la acest capitol nu s-a schimbat semnificativ. S-a schimbat însă în Lituania, acolo unde din 2013 a început un management modern și eficient al BCV prin implementarea sistemului cluster. Succesul acestui proces s-a datorat faptului că monitorizarea și conducerea lui au fost delegate celor mai valoroși cardiologi din țară.

Într-un nou studiu realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) în cadrul proiectului „Monitorul Sănătății pentru o bună guvernare în RM” cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova/Departamentul Sănătate Publică, autorii au analizat experiența Lituaniei privind furnizarea de asistență medicală de înaltă calificare pacienților cu tulburări acute de circulație coronariană. Autorii studiului, profesorul Juozas Galdikas din Lituania și expertul Ghenadie Țurcanu, menționează că în Lituania a fost nevoie de cel puțin 5 ani pentru a obține o reducere semnificativă a mortalității printre pacienții cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST pe electrocardiogramă. Aceștia concluzionează că Ministerul Sănătății este un factor important de succes la etapa de pregătire și în primii 2 ani de implementare a metodei de cluster în managementul asistenței de diagnostic și tratament acordat pacienților cu infarct miocardic acut, însă cel mai important factor în pregătirea implementării sistemului de cluster pentru dirijarea procesului de diagnosticare și tratament al pacienților cu infarct miocardic acut la nivel național a fost reprezentat de membrii Asociației Lituaniene a Cardiologilor.

BCV, principala cauză de deces în Republica Moldova

Potrivit statisticilor oficiale, principala cauză de deces în Republica Moldova sunt în continuare bolile cardiovasculare (În 2020, în țara noastră, din cauza afecțiunilor aparatului cardiovascular au decedat 22.872 de persoane, comparativ cu 21.512 în 2019). Specialiștii din domeniu susțin că o bună parte din decesele prin BCV pot fi prevenite, ceea ce ar crește și speranța de viață în Moldova, adică bărbații ar trăi cu aproximativ 3,8 ani mai mult, iar femeile - cu 2,8 ani.

În structura deceselor cauzate de bolile aparatului circulator predomină cardiopatia ischemică (12566 persoane), bolile cerebro-vasculare (5006 persoane), infarctul miocardic acut (1748 persoane), cardiopatia hipertensivă (2615 persoane).

În Lituania, în anul 2013, incidența infarctului miocardic acut (IMA) a atins cifra de 7.500 de cazuri, iar pentru pacienții cu IMA din țară au fost efectuate 6.600 de intervenții coronariene percutane (PCI) și 700 de fibrinolize intravenoase (FIV). Rata medie standardizată a mortalității prin boli coronariene în 2013 a fost de patru ori mai mare decât media UE și a reprezentat 37% din totalul deceselor. La acea vreme în Lituania lucrau peste 400 de cardiologi, inclusiv 40 de intervenționiști, precizează autorii studiului.

Lituanienii și-au dat seama că prevenirea BCV este de multe ori mai eficientă decât tratamentul, mai ales după ce Societatea Europeană de Cardiologie a realizat în 2009 un studiu care a constatat că în Lituania mulți indicatori ai prevenției secundare la pacienții cu infarct miocardic sau cu operație pe cord sunt inadecvați. 

„Mulți dintre cardiologii de top din Lituania au emis în 2013 un manifest prin care invocă necesitatea unor eforturi suplimentare din partea autorităților și a cadrelor medicale pentru a atinge obiectivul suprem – reducerea mortalității cauzate de BCV. Una dintre oportunitățile de ameliorare a rezultatelor de ansamblu în combaterea BCV este implementarea unui sistem cluster pentru diagnosticarea și tratarea IMA. Astfel Lituania și-a trasat drept primă prioritate sarcina de a reduce mortalitatea prin IMA în întreaga țară, indiferent de locul de trai al pacienților”, evidențiază autorii studiului.

Astfel, în 2013 a fost inițiat managementul modern și eficient al BCV în Lituania prin implementarea sistemului cluster. Acesta prevede integrarea și coordonarea tuturor entităților interesate din sistemul de sănătate, prin implicarea diferitor specialiști și segmente ale sistemului sanitar, având concomitent asigurat și suportul financiar adecvat din partea Companiei de Stat de Asigurări Medicale (CSAM) și sprijinul politic din partea Ministerului Lituanian al Sănătății. Conducerea și monitorizarea procesului au fost delegate celor mai valoroși cardiologi din țară. 

Experiența Lituaniei: Obiective propuse

Deși pot părea plictisitoare, vom menționa în continuare unele dintre obiectivele pe care și le-au propus autoritățile din Lituania în cadrul acestui proces. 

Pentru tratamentul modern și eficient al IMA în Lituania, drept obiective de referință au fost stabilite următoarele: optimizarea asistenței medicale prespitalicești și a serviciilor de staționar; furnizarea de îngrijiri medicale acceptabile și în timp util pentru toți locuitorii țării indiferent de locul de trai; asigurarea echității în acordarea de îngrijiri medicale atât pentru locuitorii din mediul urban cât și cei din zonele rurale ale țarii; scăderea numărului de decese subite prin STEMI (Infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST); diminuarea până la 5-7% a mortalității prin STEMI în Lituania (în 2013 aceasta era de 10%); reducerea nivelului de incapacitate de muncă după un eveniment de STEMI.

Pentru a atinge obiectivele trasate au fost selectate 5 spitale de top din țară și desemnate teritoriile și instituțiile medicale municipale, care în bază de contract urmau să trimită, după indicații, iar ulterior și să admită pentru tratament pacienții cu STEMI.

„Pentru buna coordonare a diagnosticului și tratamentului pacienților cu IMA a fost necesară înființarea unui Comitet pentru integrarea serviciilor medicale acordate pacienților cu infarct miocardic acut (CISMIMA). Comitetul a fost prezidat de specialiști notorii în cardiologie, care o dată în trimestru analizează procedurile efectuate, rezultatele de activitate a tuturor instituțiilor medicale menționate în ordinele Ministerului Sănătății și emit sugestii și modalități de perfecționare a întregului cluster. Urmare a acestor evaluări, începând din 1 octombrie 2020, pentru acest domeniu de organizare a serviciilor medicale a întrat în vigoare un nou Ordin al Ministerului Lituanian al Sănătății, act care a totalizat 6 ani de experiență a medicilor lituanieni în diagnosticarea, tratamentul și reabilitarea pacienților cu infarct miocardic acut. Acest ordin stipulează obligațiunile tuturor instituțiilor medicale, infrastructura minimă obligatorie a acestora, competențele necesare specialiștilor medicali, tehnologiile medicale obligatorii, indicatorii de calitate, cantitatea și oportunitatea intervențiilor de diagnostic și tratament. Punerea în aplicare a Ordinului Ministerului Sănătății este supravegheată de Agenția de Stat pentru Acreditarea Serviciilor Medicale (ASASM)”, se menționează în studiu.

Rezultatele implementării clusterului în tratamentul pacienților cu IMA

Clusterul pentru infarctul miocardic a încadrat imediat de la formare 5 centre de intervenție coronariană percutanată, 45 de spitale de suport pentru tratamentul bolnavilor cu infarct miocardic acut și 46 de unități de asistență medicală de urgență prespitalicească (AMU). „De importanță crucială pentru succesul tratamentului adresat IMA este timpul scurs de la primul contact al pacientului cu un specialist medical până la aducerea acestuia la un centru de intervenție (TimeA) sau spital de suport (TimeB), precum și intervalul după sosirea pacientului până la efectuarea PCI (TimeAA) sau FIV (TimeBBA și Time BBB) (...) Rezultatele constatate au fost următoarele: pe parcursul perioadei de studiu TimeA a variat considerabil în fiecare an, în funcție de Centru: în 2014 - de la 90 la 146 min, în 2015 - de la 78 la 191 min, în 2016 - de la 79 la 131 min, în 2017 – de la 82 până la 115 min, în 2018 – de la 79 până la 120 min, în 2019 – de la 58 până la 115 min. Unele stații AMU (16,3% din totalul acestora) nu au furnizat date pentru analiza rezultatelor. În concluzie - criteriul de livrare în timp util a pacientului cu IMA la centrul de intervenție coronariană percutanată pentru efectuarea PCI sau FIV - până la 120 min - a fost atins în 2019 de toate cele 5 centre (...) Mortalitatea din CPCI a scăzut treptat în perioada 2014-2019. În 3 din 5 CPCI obiectivul ratei de 7 până la 9% a fost atins în 2019, în timp ce în celelalte două CPCI acest indicator oscilează între 7 și 15%. La analiza acestor evoluții se poate constata faptul că între 2014 și 2019 s-a produs scăderea atât a STEMI, cât și a timpului de îngrijire în regim de spital după aceste evenimente (zile pat). Este clar distinctă tendința serviciilor AMU de a evita spitalele proxime pentru a transporta pacienții cu STEMI direct la centrele PCI”, scriu autorii în studiul Centrului PAS.

Finanțarea clusterului

 

Finanțarea clusterului de infarct miocardic acut a fost inaugurată la începutul anului 2014. Inițial CSAM a finanțat retrospectiv CPCI și SSTIMA care efectuau procedurile FIV și PCI. AMU nu au beneficiat de nici o alocație financiară suplimentară din partea CSAM, se menționează în studiu. La începutul anului 2020, regulile de finanțare s-au schimbat semnificativ: CSAM finanțează anticipat clusterul în conformitate cu sistemul DRG (Diagnostic Related Groups) având un plafon financiar explicit, cu motivații speciale pentru instituțiile medicale în vederea reducerii numărul de zile de spitalizare a pacienților cu IMA. 

În Lituania, totalul costurilor de diagnostic și tratament al pacienților cu STEMI în cadrul CPCI au constituit între 5,5 milioane de Euro în 2013 și 10.2 milioane de Euro în 2019 per FIV și PCI. În cadrul spitalelor de suport diagnosticul și tratamentul acordat pacienților cu IMA non-ST în perioada 2013-2019 a constituit per FIV, respectiv PCI între 1 milion de Euro și 986 de mii de Euro. Autorii constată că finanțarea pentru serviciile de diagnosticare și tratamente acordate pacienților cu STEMI la Centrele PCI a crescut cu 195% în intervalul 2013-2019 în cazul PCI și a scăzut cu 82% în cazul FIV. Finanțarea pentru diagnosticarea și tratamentul pacienților cu STEMI la SSTIMA a crescut din 2013 până în 2019 cu 195% pentru FIV, de vreme ce cazurile de intervenții PCI au fost unice. 

Concluzii

Printre alte concluzii la care au ajuns autorii se numără faptul că centralizarea serviciului de asistență medicală de urgență prespitalicească poate îmbunătăți semnificativ implementarea la nivel național a sistemului de management clusterial pentru diagnosticarea și tratamentul pacienților cu infarct miocardic acut. Totodată, aceștia cred că informarea continuă a opiniei publice cu privire la problematica legată de infarctul miocardic acut și despre noul sistem de gestionare cluster pentru diagnosticarea și tratamentul acestei maladii este o condiție esențială pentru succesul rezultatelor pozitive timpurii. „Motivarea din prima zi a întregului personal medical implicat în gestionarea sistemului de management clusterial în diagnosticul și tratamentul pacienților cu infarct miocardic acut din întreaga țară este imperativă pentru a obține rezultate pozitive în termeni cât mai rapizi”, mai subliniază profesorul Juozas Galdikas din Lituania și expertul Ghenadie Țurcanu.

Studiul poate fi găsit AICI.

Sursa: http://sanatateinfo.md

Foto: dicardiology.com/imagine simbol


Comentarii
Comentează