Acasă

Центр политики и исследований в здравоохранении

Legile se scriu ca să fie încălcate. Ministerul Sănătății tărăgănează de 10 luni aprobarea unui pachet de documente esențial pentru dezvoltarea Îngrijirilor Paliative în Moldova

Legile se scriu ca să fie încălcate. Ministerul Sănătății tărăgănează de 10 luni aprobarea unui pachet de documente esențial pentru dezvoltarea Îngrijirilor Paliative în Moldova

01.11.2023 9:08
1746
0 Comentarii

Dreptul de a muri cu demnitate și fără durere este unul dintre drepturile fundamentale a tuturor ființelor umane. În lume, ziua îngrijirilor paliative este marcată în a doua sâmbătă din luna octombrie, zi în care este reiterată importanța îngrijirilor paliative ca drept fundamental al omului.

În luna octombrie se împlinesc 10 luni de când Ministerul Sănătății tărăgănează procesul de elaborare a unui pachet de documente esențiale pentru dezvoltarea serviciilor de Îngrijiri Paliative în Republica Moldova, după ce și-a asumat prin lege această responsabilitate.

La nivel mondial, se estimează că doar 1 din 10 persoane care au nevoie de îngrijiri paliative beneficiază cu adevărat de aceste servicii. Se întâmplă în condițiile în care cererea globală de îngrijire a persoanelor cu boli care pun viața în pericol va continua să crească pe măsură ce populația îmbătrânește și povara bolilor netransmisibile crește. În fiecare an, se estimează că peste 56,8 milioane de persoane, inclusiv 25,7 milioane în ultimul an de viață, au nevoie de îngrijiri paliative, dintre care 78% trăiesc în țări cu venituri mici și medii. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, până în 2060, se așteaptă ca nevoia de îngrijiri paliative să se dubleze.

OMS amintește că îngrijirea paliativă este un drept al omului și un imperativ moral al tuturor sistemelor de sănătate. Având în vedere predicțiile de dublare a nevoilor pentru astfel de servicii, statele trebuie să întreprindă acțiuni urgente care să fie implementate concomitent pentru a extinde accesul la servicii de îngrijire paliativă de calitate.

În acest context, în anul 2021 OMS a publicat un set format din 18 indicatori care joacă un rol esențial în monitorizarea dezvoltării programelor de îngrijiri paliative în diferite contexte economice și sociale, în special în țările în care îngrijirea paliativă se află într-un stadiu inițial de dezvoltare. Indicatorii includ 6 componente de evaluare care, analizați în ansamblu, demonstrează nevoia unei viziuni atotcuprinzătoare în dezvoltarea serviciilor de ÎP:

(i) servicii integrate de îngrijiri paliative;

(ii) politici de sănătate legate de îngrijiri paliative;

(iii) utilizarea medicamentelor esențiale;

(iv) educație și formare;

(v) cercetarea legată de îngrijiri paliative;

(vi)  implicarea comunității.

Astfel, nevoia de a aduce cât mai aproape de pacient serviciile de ÎP, dezvoltarea unor standarde de calitate și norme privind ÎP, formarea resurselor umane în domeniu și investițiile în cercetare sunt câțiva dintre indicatorii recomandați de către OMS pentru statele membre încă acum doi ani. Lista completă a indicatorilor poate fi consultată AICI.

Serviciile paliative în Republica Moldova – între promisiuni și realitate

Prin HG nr.235 din 13.10.2021 privind aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului, Executivul de atunci și-a asumat aprobarea Regulamentului, a Nomenclatorului și a Standardelor minime de calitate în ÎP (activitatea 10.15). Aceste documente sunt de o importanță majoră pentru pacienții care au nevoie de ÎP, întrucât vor determina creșterea calității serviciilor, durabilitatea lor și vor asigura respectarea drepturilor pacienților care au dreptul la un tratament demn la sfârșitul vieții.

Aprobarea celor trei documente s-a regăsit și în Planul de acțiuni al MS, aprobat prin ordinul nr.1213 din  24.12.2021. Primul termen stabilit a fost ianuarie 2022, însă fără să fie respectat. Pe parcursul anului 2022 MS nu a întreprins acțiuni pentru aprobarea celor trei documente. În raportul său privind implementarea Planului de acțiuni pentru 2022 MS a argumentat că prin Legea nr. 368/2022 pachetul de documente privind ÎP nu mai urmează să fie aprobat de Guvern, ci de Ministerul Sănătății, prin ordine interne, activitate care ar urma să fie realizată. Este important de menționat că în Planul de acțiuni pentru anul 2023 aprobat prin Ordinul 154 din 2 martie, MS nu a inclus în activitățile sale aprobarea celor trei documente.

În consecință, Ministerul Sănătății s-a angajat prin lege să aprobe Regulamentul, Nomenclatorul și Standardele minime de calitate în ÎP. Legea nr. 368/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 13 ianuarie 2023, iar de atunci Ministerul Sănătății nu a făcut niciun demers public referitor la aprobarea pachetului de documente. Nu au fost organizate consultări publice sau alte instrumente de respectare a transparenței în procesul decizional. 

De menționat că pe 30 decembrie 2020, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale de atunci a emis ordinul nr.1298 prin care instituia un grup de lucru format din 19 funcționari, specialiști în paliație și asistență medicală primară, dar și experți din organizații non-guvernamentale care aveau rolul de a evalua costurile necesare pentru serviciile de ÎP în Republica Moldova, să vină cu un proiect de modificare al Programului unic privind includerea unei secțiuni distincte privind ÎP. Grupul de lucru mai avea sarcina de a elabora trei documente extrem de importante pentru implementarea ÎP - Nomenclatorul serviciilor de îngrijire paliativă, Regulamentul privind organizarea serviciilor de îngrijire paliativă și Standardele de calitate pentru serviciile de îngrijire paliativă.  Reprezentanții Școlii de Management în Sănătate Publică și ai Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate aveau sarcina să asigure procesele de secretariat și logistice, astfel ca până la 26 martie 2021 proiectele să fie înaintate grupului de lucru pentru promovare și aprobare.

În luna iunie, Școala de Management în Sănătate a transmis Ministerului Sănătății documentele solicitate – estimarea costurilor necesare pentru ÎP, precum și proiectele Nomenclatorului, a Standardelor minime de calitate și Regulamentul cu privire la activitatea ÎP în Republica Moldova. Documentele pot fi accesate la acest LINK.

Lipsa de acțiune în domeniul ÎP a Ministerului Sănătății este în contradicție cu recomandările OMS care atenționează țările despre necesitatea stringentă de a-și reforma sistemele de sănătate cu accent pe Îngrijirile Paliative.

În Republica Moldova, serviciul de îngrijiri paliative a început să se dezvolte din anul 2000, la nivel de servicii non-guvernamentale, și doar mult mai târziu prin sectorul spitalicesc public. Primul serviciu specializat în îngrijiri paliative, în sectorul public a fost creat abia în anul 2008 la Institutul Oncologic. Până în 2019 serviciul de îngrijiri paliative s-a extins, astfel că 33 de spitale raionale au secții de îngrijiri paliative, deși acestea nu corespund standardelor.

Până în anul 2023, 8 prestatori privați au fost contractați de CNAM pentru acordarea serviciilor de ÎP, aceștia acoperind doar 8 teritorii administrative, cele mai multe servicii fiind concentrate în Chișinău. În 2023, din cauza unui litigiu dintre CNAM și cel mai mare prestator de servicii paliative, cel din urmă și-a restrâns activitatea și a închis unicul centru de îngrijiri paliative pediatrice.

Serviciile ÎP sunt acordate în RM în baza Ordinului MS nr.234 din 09.06.2008 Cu privire la dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative în RM, Ordinul MS nr.154 din 01.06.2009 cu privire la organizarea serviciilor de îngrijiri paliative şi Ordinul MS nr. 884 din 30.12.2010 cu privire la aprobarea Standardului Naţional de Îngrijire Paliativă.

Raportul pentru Ombudsman cu privire la implementarea de către RM a prevederilor Rezoluției cu privire la consolidarea îngrijirilor paliative ca o componentă a tratamentelor integrate pe parcursul vieții (adoptată la cea de a 67-a Adunare Mondială a Sănătății din 24 mai, în 2014) a arătat că Standardul Național de Îngrijiri Paliative nu este respectat.

Unul dintre principiile de bază al îngrijirilor paliative este abordarea holistică a pacientului. Un exemplu este consilierea psihologică și suportul spiritual care sunt esențiale în îngrijirea pacientului paliativ. Autorii raportului menționat au constatat că în mai mult de jumătate (59%) dintre instituțiile medicale spitalicești raionale lipsește specialistul psiholog. În doar 2 instituții (6%) activează un specialist psiholog cu formare specială în asistență paliativă, care oferă consiliere pacienților și familiilor acestora.

În ceea ce privește asigurarea cu medicamente și consumabile, niciun spital raional nu dispune la momentul elaborării raportului de opioide în pastile.

„Medicii lucrează doar cu formă injectabilă a opioidelor. La întrebarea noastră cu referire la refuzul de a lucra cu forma tabletară, nu am putut primi careva exlicații clare, motivul fiind invocat precum că «așa ne-am deprins»... sau că «nu cunosc că pot avea și forme tabletare a opioidelor»”, se menționează în raport.

Fiind întrebați despre cauzele care determină subdezvoltarea domeniului de îngrijiri paliative în sistemul spitalicesc, managerii au răspuns că cea mai mare problemă o reprezintă lipsa de personal calificat (62%). Lipsa spațiului pentru a respecta standardele în vigoare au fost menționate în 50% din cazuri. Lipsa fondurilor, finanțării adecvate au fost menționate de o treime dintre respondenți. Colaborarea insuficientă cu asistența medicală primară și lipsa consumabilelor au fost menționate în 18% dintre cazuri, iar 9% au menționat finanțarea limitată în timp.

Amintim că Standardul Național de Îngrijiri Paliative a fost adoptat în anul 2010.

Menționăm că în același studiu, autorii au constatat că în cele mai multe spitale raionale – 14 la număr – se asigură doar 4 m2 pentru un pat paliativ. Lipsuri însă sunt multe: secțiile nu sunt dotate cu paturi funcționale/reglabile conform standardului cu accesoriile prevăzute (somieră din 3 bucăți, mecanism hidraulic și comandă electrică). 

Mai mult ca atât, paturile nu au saltele ce previn apariția escarelor, cu suprafața lavabilă. În majoritatea saloanelor vizitate nu existau paravane despărțitoare, noptiere pentru fiecare pat, măsuțe mobile pentru fiecare pat, fotolii medicinale lavabile, dulapuri pentru obiectele personale ale pacienților, chiuvete. Majoritatea secțiilor vizitate nu sunt dotate cu un grup sanitar propriu și nu sunt adaptate necesităților pacienților astfel încât să le permită accesul facil în grupurile sanitare, inclusiv pentru pacienții în scaune cu rotile.

În nicio instituție medicală vizitată nu au fost observate sisteme de alertă sonoră și vizuală instalate în saloane, pentru a permite apelarea personalului de către pacienți. De asemenea, nu toate secțiile sunt dotate cu echipamente medicale relevante îngrijirilor paliative, de exemplu infuzomate. Nu există elevatoare pentru mobilizarea pacienților sau un spațiu aparte pentru spălarea, dezinfectarea, uscarea și depozitarea urinarelor. Majoritatea instituțiilor medicale vizitate nu dispuneau de camere frigorifice special amenajate pentru păstrarea provizorie a cadavrelor.

Conform studiului calitativ „Accesul și calitatea serviciilor de îngrijiri paliative în Republica Moldova” printre punctele slabe ale sistemului de ÎP în RM sunt:

  • Insuficiența literaturii de specialitate în domeniul îngrijirilor paliative.
  • Nivelul scăzut de informare a populației despre posibilitatea de a beneficia de servicii de îngrijiri paliative.
  • Nu toți medicii cunosc care sunt categoriile de pacienți care necesită îngrijiri paliative și care sunt criteriile de selectare a pacienților pentru îngrijiri paliative.
  • Cooperarea ineficientă între prestatorii de servicii de asistență medicală primară, asistență medicală spitalicească și asistența socială.
  • Insuficiența instituțiilor medicale focusate pe prestarea serviciilor de îngrijiri paliative, pe îngrijiri calitative de paliație, în condiții similare cu cele de domiciliu.
  • Condițiile din instituțiile publice spitalicești nu corespund cerințelor de prestare a serviciilor la nivel de asistență spitalicească. Deși în cadrul fiecărui spital raional sunt paturi paliative, nu în fiecare dintre ele organizarea lor a utilizat ca reper Standardul Național de Îngrijiri Paliative. Nu sunt respectate condiţiile de amplasare a acestor paturi, îngrijirea pacienţilor paliativi se efectuează de personal necalificat şi pacienţii sunt abordaţi în aceeaşi măsură ca ceilalţi bolnavi din secţii internaţi pentru tratament curativ.
  • În unele instituţii spitaliceşti controlul durerii se face în continuare cu analgezice și pacienții paliativi au aceeași abordare ca și ceilalți bolnavi din secție.
  • Lipsa unui sistem informațional de monitorizare a pacienților aflați în îngrijiri paliative
  • Nu este asigurată continuitatea serviciilor de îngrijiri paliative.
  • Finanțarea este insuficientă.

Studiile și rapoartele realizate au confirmat astfel că legislația existentă este depășită, iar aspecte ce țin de calitate, resurse umane, tipuri de servicii și surse de finanțare sunt slab sau deloc reglementate.

Conform ultimelor date disponibile, în Republica Moldova aproximativ 25.000 de oameni au nevoie de ÎP, dar numai 1 din 3 beneficiază de ele în realitate.

Sursa: SanatateInfo.md


Комментарии
Добавить комментарий